Competiţia nu se poartă între generaţii, ci între „lupii tineri” ai breslei. Un singur candidat e senior
Cu o lună în urmă au avut loc, în cadrul Uniunii Scriitorilor din România, alegerile pentru conducerile secţiilor ASB (Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti). Au fost aleşi următorii preşedinţi: Dan Mircea Cipariu (Secţia Poezie), Constantin Stan (Proză), Gabriel Dimisianu (Critică), Horia Gârbea (Dramaturgie), Irina Horea (Traduceri), Ion Hobana (Copii/Tineret). Astăzi, la Teatrul Nottara, are loc Conferinţa ASB la care se va alege preşedintele asociaţiei. Competitorii cursei electorale sunt Constantin Stan, Gelu Vlaşin, Boris Marian şi Horia Gârbea (actualul preşedinte al asociaţiei).
UPDATE: Horia Gârbea a câştigat cu peste 70%
Astăzi, 2 noiembrie, la Teatrul Nottara, a avut loc Conferinţa Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti la care a fost ales noul preşedinte al asociaţiei. Cu o majoritate zdrobitoare de 70,65% (195 de voturi valabil exprimate, din 276), a fost reales Horia Gârbea. Au urmat, în clasament, Constantin Stan cu 66 de voturi, Gelu Vlaşin (19 voturi) şi Boris Marian (5 voturi). Două voturi au fost anulate.
S-a întâmplat, aşadar, ca 2009 să fie an electoral nu doar în sfera politică, ci şi în cea a scriitorimii. Iar luptele electorale ale condeierilor au fost, respectând proporţiile, la fel de palpitante ca şi cele politice. La „localele” din cadrul secţiilor, bătălia cea mai acerbă s-a desfăşurat la cea mai diafană dintre ele: secţia Poezie. Aici competiţia a căpătat în final aspectul unei lupte la baionetă purtate - culmea! - nu între pretendenţi din generaţii diferite, ci din cadrul aceleiaşi generaţii: Dan Mircea Cipariu şi Gelu Vlaşin.
Niciunul nu se lasă
Au fost trei tururi de scrutin cu balotaj în final şi cu victoria lui Cipariu cu 52 de voturi la 48. Argumentul decisiv al acestuia a fost unul extrem de simplu: a prezentat un raport de activitate! Niciunul dintre competitorii la conducerea secţiilor (care ocupaseră funcţia şi în mandatul precedent) nu se gândise la asta. Şi astfel membrii secţiei de poezie a ASB au aflat ce făcuse Cipariu în cei patru ani: proiectul „Literatură pentru viaţă” - maraton poetic pentru sinistraţii din Năneşti - Vrancea (prin care s-au colectat sume importante de bani, mobilier şi cărţi pentru şcoala şi biblioteca din comuna inundată); iniţierea şi coordonarea paginii web a USR; 38.000 de lei obţinuţi, în 2006, de la AFCN pentru proiectul Colocviul Tinerilor Scriitori; iniţierea, în 2007, a proiectului „27. POEZIE de BUCUREŞTI”, proiect realizat cu sprijinul financiar al Primăriei Sectorului 2 (antologie de poezie, 27 de videoclipuri proiectate pe un ecran uriaş şi pe mai multe plasme din Bucureşti, dar şi difuzarea acestora pe TVR Cultural, turneu de lectură prin colegiile şi liceele bucureştene etc.).
Ambii competitori ţintesc însă mai sus: Dan Mircea Cipariu la preşedinţia USR, iar Gelu Vlaşin la cea a ASB.
Gelu Vlaşin: „Nu s-a întåmplat nimic semnificativ pånă acum”
„Nu vreau să critic activitatea colegilor mei care s-au ocupat de ASB până acum - spune Gelu Vlaşin -, însă cred că se simte necesitatea unei schimbări prin care toţi membrii să fie beneficiari de drept, iar activităţile să fie într-adevăr de anvergura necesară pentru a reprezenta, la nivel mediatic, o sursă continuă de promovare. Suntem o breaslă care, din punct de vedere statistic, reprezintă un important procent din totalul membrilor USR, cam 50%, dar încă nu există o situaţie clară nici pe pagina web - pagină care mi se pare total neprofesionistă - şi nici în informările prezentate până acum. Cu eforturi minime financiare şi cu o minimă doză de responsabilitate, s-ar putea construi o pagină web specială a ASB, în care să fie reflectată activitatea colegilor noştri, precum şi alte informaţii utile. Aceasta ar trebui să constituie o prioritate pentru cei care vor conduce asociaţia de acum înainte.
N-am auzit până acum - îşi argumentează candidatura Gelu Vlaşin -, în mandatul acesta, să se fi organizat un eveniment al ASB dincolo de graniţele ţării. Câţi dintre scriitori au fost invitaţi la evenimente culturale în afara României, evenimente organizate de ASB sau în parteneriat cu altă instituţie? Şi câte evenimente importante au fost gestionate de ASB pe teritoriul naţional sau în Bucureşti? În afară de câteva mici reuşite, la care numărul participanţilor a fost destul de redus, ţinând cont de numărul de membri, nimic semnificativ nu s-a întâmplat. Cred că se poate pune problema înfiinţării unui departament pentru relaţiile cu scriitorii români din diaspora şi funcţionalitatea unui departament care să se ocupe de scriitorii şi scriitura tânară”. Gelu Vlaşin mai aduce, în sprijinul candidaturii sale, faptul că este preşedintele Asociaţiei Hispano-Române Dialog Eu-ropean şi al Diverbium PR Agenty, vicepreşedinte al Federaţiei Asociaţiilor Româneşti din Spania şi faptul că e fondator şi manager al Reţelei literare www.reteaualiterara.com. „Eu nu vreau să fac promisiuni deşarte, dar pot afirma că, prin experienţa mea managerială, dobândită la nivel naţional şi internaţional, sunt capabil să îndeplinesc aceste deziderate”.
Un program simplu şi nevoia unui festival de literatură”
Boris Marian (68 de ani), alt candidat la funcţia de preşedinte al ASB, are un program simplu, alcătuit din şapte puncte: refacerea climatului de cunoaştere reciprocă a membrilor asociaţiei prin reuniuni deschise şi organizarea de noi alegeri, în cazul în care unii membri sunt nemulţumiţi de conducere; organizarea de concursuri anuale, pe secţii, şi publicarea lucrării câştigătoare la o editură, într-un tiraj de 200 de exemplare; sprijinirea dramaturgilor prin intervenţii la teatrele din Bucureşti şi la primărie, pentru ca piesele merituoase să poată fi puse în scenă; ajutorarea membrilor nevoiaşi prin acţiuni de sponsorizare/susţinere; traducerea din română în alte limbi a unor lucrări, cărţi propuse de membrii Asociaţiei; revista „Luceafărul de Dimineaţă” să fie organul Asociaţiei, cu aceeaşi sponsorizare; preşedintele ASB să devină automat al doilea vicepreşedinte al USR.
Al treilea aspirant la titlu este Constantin Stan. Programul cu care se prezintă la alegerile ASB are trei direcţii majore: „Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti trebuie, înainte de toate, să-şi câştige identitatea. În acest moment nu o are, este o simplă anexă a Uniunii Scriitorilor. A doua direcţie ar fi aceea de a-şi crea un sistem de relaţii şi parteneriate cu instituţiile şi autorităţile bucureştene: primării, teatre, ARCUB etc. - pentru realizarea unor evenimente majore. Bucureştiul e, de pildă, singura capitală europeană care nu are un festival de literatură. A treia direcţie ar fi cea legată de programe şi proiecte. Asociaţia trebuie să realizeze programe în nume propriu, nu proiecte în care e coparticipant. Aceste programe i-ar conferi şi identitate, şi prestigiu”.
Horia Gårbea: „Cunosc mai bine mecanismele şi uzanţele Uniunii”
„Micile reuşite” de care vorbea Gelu Vlaşin, criticând activitatea de până acum a ASB, erau, de fapt, proiecte de anvergură, o parte din ele fiind chiar cele realizate de „adversarul” său de la secţia de poezie, Dan Mircea Cipariu, cu sprijinul şi implicarea directă a lui Horia Gârbea. Care candidează, din nou, legitimându-şi aceasta prin nenumăratele iniţiative şi realizări punctuale, care până la el nu existaseră: atragerea de fonduri din surse extrabugetare, parteneriate cu edituri, lecturi publice plătite, interacţiunea cu multe alte instituţii din Bucureşti în scopul creşterii vizibilităţii asociaţiei şi atragerii de fonduri etc. El vrea să continue toate acestea şi să-i implice direct pe membrii asociaţiei în atragerea de fonduri şi sponsorizări (numărul celor care au reuşit să atragă sume mai mari sau egale cu 1.000 de lei reprezintă, deocamdată, doar 1% din totalul membrilor ASB), să continue informatizarea ASB, să rezolve problema sediului, să găsească spaţii pentru reprezentarea pieselor de teatru ale tuturor membrilor ASB etc. Principalul său argument este implicarea permanentă în promovarea activităţii membrilor asociaţiei, folosind experienţa şi rezultatele obţinute până acum. „Cred că voi avea succes în aceste demersuri mai mult decât alţii, pentru că îmi cunosc colegii din comitete şi comisii şi am căpătat o anumită autoritate în acest sens - spune Horia Gârbea. Unui nou-venit îi va fi mult mai greu. Particip de şase ani la şedinţe de Consiliu şi Comitet Director, cunoscând în amănunt mecanismele şi uzanţele acestor organisme... Sunt surprins că există candidaţi la conducerea asociaţiei care declară că vor să perfecţioneze activitatea acesteia abia acum, după ce, în cei patru ani cât am fost colegi, nu au formulat nicio propunere de perfecţionare, nu au adus nicio critică activităţii mele şi nu s-au implicat în niciun fel în vreo acţiune reformatoare”.
Ar mai fi de adăugat că, pe 23 noiembrie, vor avea loc şi alegerile „prezidenţiale” ale Uniunii Scriitorilor. Candidaţi la fotoliul de preşedinte al USR sunt Nicolae Manolescu, Nicolae Breban, Ştefan Agopian, Constantin Stan şi Dan Mircea Cipariu.
