Taxa auto a adus Fondului de Mediu 1,5 miliarde lei

de Alexandru Moldovan in News pe 30 Octombrie 2009, 15:14

  • print
  • rss

Încasările la Fondul de Mediu au depăşit, pe primele nouă luni ale anului, suma de 727 milioane lei, cei mai mulţi bani provenind din taxa de poluare auto. De la introducerea acestei taxe, suma colectată se ridică la aproximativ jumătate de miliard de euro.
 
Rabla a scârţâit în 2009
 
Taxa de poluare auto, care a înlocuit în 2008 taxa de primă înmatriculare, a făcut că încasările la Fondul de Mediu să crească spectaculos. Dacă în anul 2007, când nu se percepea această taxă, încasările la Fond erau de 182,2 milioane lei, în 2008 acestea au urcat la 1.105,8 milioane lei, în condiţiile în care taxa respectivă a fost introdusă doar la jumătatea anului. Cu toate acestea, pentru programul naţional de stimulare a parcului naţional auto a fost alocată suma de 120 milioane lei, urmând a fi scoase din uz 40.000 de autoturisme. Obiectivele propuse nu au fost atinse în totalitate, astfel că au fost scoase din uz 30.466 autoturisme vechi, fiind utilizată din Fondul pentru Mediu suma de 91,398 milioane lei, ceea ce înseamnă că procentul de realizare a programului a fost de 76%.
 
Restanţe de 37 milioane de euro
 
Administraţia Fondului pentru Mediu şi-a început activitatea în 2002, de atunci şi până în prezent fiind colectată suma de peste 2,6 miliarde lei. Vârful încasărilor a fost atins însă în anul 2008, după întroducerea taxei auto de poluare, care a dus la o creştere a colectărilor de peste şase ori, comparativ cu anul 2007. Cu toate acestea, criza economică a determinat o serie de agenţi economici să nu-şi achite plăţile către Fondul de Mediu, suma obligaţiilor restante fiind în momentul de faţă de 159,1 milioane lei, echivalentul a peste 37 milioane euro. Din această sumă, doar 36,9 milioane lei o reprezintă debitele propriu-zise, în timp ce 114,857 milioane lei o reprezintă majorările de întârziere, iar 7,374 milioane lei reprezintă penalităţile de întârziere.
 
Bani de criză
 
Banii colectaţi de Administraţia Fondului pentru Mediu au fost o adevărată mană cerească pentru guvernul Boc, care într-o criză acută de bani a utilizat fondurile de la mediu pentru finanţarea singurelor programe anticriză puse, de bine de rău, în aplicare. Deşi este devreme să realizăm o sinteză legată de absorbţia fondurilor pentru 2009, la cele cinci proiecte existente, trebuie spus că în anul 2008 au fost alocate pentru proiecte doar 20,17 procente din prevederile bugetare anuale. Astfel, a fost utilizată suma de 207,801 milioane lei, dintr-un total colectat de 1.030, 099 milioane lei. Acest lucru se reflectă şi în cadrul celor două sesiuni de depunere a proiectelor de protecţie a mediului, în 2008. In urma primei sesiuni,  Comisia de avizare şi evaluare a acceptat doar 56 de proiecte, dintr-un total de 286 de proiecte, în condiţiile în care nu mai puţin de 210 proiecte au fost respine. Dintre cele aprobate, 20 de proiecte nu au intrat încă în Comitetul Director al Administraţiei Fondului pentru Mediu. Cea de-a doua sesiune de analiză, organizată spre sfârşitul anului 2008, a consemnat depunerea a 267 de proiecte, care urmau să fie aprobate sau respinse în anul acesta, dacă ar fi putut însă să se întrunească şi Comisia de analiză şi evaluare. Au avut grijă legiuitorii să încurce lucrurile şi de data asta.  
 
Multe proiecte depuse, puţine aprobate
 
Modificările de natură legislativă au făcut ca în anul 2009, Comisia de analiză şi evaluare să nu se poată întruni nici măcar odată, astfel că Administraţia Fondului pentru Mediu nu a putut lua în analiză decât proiectele anului trecut. Recent, preşedintele Traian Băsescu a cerut reexaminarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă privind Fondul de Mediu, pentru simplu motiv că unele prevederi din această lege nu corespund cu Legea de asumare a răspunderii guvernului, situaţia care face practic imposibilă reunirea Comisiei de avizare şi evaluare, pentru încă o perioadă bună de vreme. Directorul Cornel Brezuică, de la Administraţia Fondului pentru Mediu, spune că există o serie de neconcordanţe între vechea structură a ministerelor şi cea de după asumarea răspunderii guvernului, astfel că se impune modificarea structurii Comisiei în funcţie de nouă denumire a unor ministere.  La capitolul aprobări de proiecte situaţia nu a fost mai bună nici în 2007, când dintr-un număr de 184 de proiecte depuse au fost aprobate doar 38, în timp ce 146 au fost respinse.
 
Abonează-te
la newsletter

Abonează-te la newsletter şi săptămânal te vom ţine la curent cu cele mai importante informaţii!





Adauga comentariu:

caractere disponibile
capcha

EDITORIAL

de Adrian Vasilescu

Banii nu vin niciodată după nevoi

Înainte de criză, cu deosebire în anii 2004-2008, societatea românească a avut iluzia unei creşteri a nivelului de bunăstare. Fiind­că în tot acest timp a consumat mai mult decât a produs. Dar banii din care popu­laţia plătea consumul nu erau din eco­no­mi­sirea internă. Erau adunaţi de către bănci, cu împrumut, din economisirea altor ţări. Achităm acum nota de plată.

»continuare



Acceptand sa utilizati acest site, declarati in mod expres si implicit ca sunteti de acord cu Termenii si Conditiile impuse de SC Saptamana Financiara SRL. Preluarea şi reproducerea informaţiilor şi imaginilor publicate pe site-ul www.sfin.ro se poate face doar cu respectarea Termenilor şi Condiţiilor.

© Copyright Saptamana Financiara S.R.L. 2005-2009
"Sfin" si "Saptamana financiara" sunt marci inregistrate ale S.C. Saptamana Financiara S.R.L.
® Powered by Gazeta Online & 3Waves Net