De ce a acceptat Lucian Croitoru să se compromită mergând la „moarte sigură” în Parlament cu un proiect de executiv format, în majoritate covârşitoare, din politicieni PD-L şi apropiaţi ai Palatului Cotroceni? O variantă de răspuns ar fi aceea că a primit asigurări de la Traian Băsescu. Nu că va primi votul de învestitură în Parlament, ci că, în ipoteza că acesta va fi reales preşedinte, îl va renominaliza ca prim-ministru.

Premierul desemnat, Lucian Croitoru, a a­nunţat, la sfârşitul săp­tă­mânii trecute, că a transmis Parlamentului lista unui guvern format din 14 ministere, precum şi programul de guvernare al acestuia. În ma­ximum 15 zile de la primi­rea programului şi listei guvernului, cele două Camere ale Parlamentului se vor reuni în şedinţă comună pentru a-şi exprima votul. Însă guvernul Croitoru pare a fi „croit” special pentru a cădea în Par­la­ment, cu atât mai mult cu cât el conţine nu mai puţin de şap­te foşti miniştri PD-L din cabinetul Boc 2, alte persoane extrem de apropiate lui Tra­ian Băsescu şi doar patru teh­nocraţi, dintre care un ano­nim - Emeric Saghi - la cel mai „sensibil” minister, cel al In­ternelor.

Ce-a fost în capul lui Croitoru?
La prezentarea listei mi­niştrilor, Croitoru a declarat că a primit „asigurări”, atât din partea preşedintelui Tra­ian Băsescu, cât şi de la liderii PD-L, că va fi învestit în Par­lament de o majoritate parlamentară, având în vedere „contextul economico-financiar”. Această ipoteză este în­să extrem de puţin probabilă. PD-L ar trebui să-i convingă nu doar pe parlamentarii UDMR şi pe cei ai minori­tă­ţilor naţionale să voteze pentru guvernul Croitoru, ci şi pe o parte din cei ai PSD-PC şi PNL - principalii adversari ai lui Băsescu. Iar aceştia au făcut, cu toţii, declaraţii ex­trem de agresive, de refuz ab­solut al variantei de guvern Croitoru. Deşi orice e posibil în politică...

În aceste condiţii, de ce a acceptat Lucian Croito­ru să se compromită mer­­gând la „moar­te sigu­ră” în Parlament cu un proiect de executiv format, în majoritate covârşi­toa­re, din politicieni PD-L şi apro­piaţi ai Palatului Cotroceni? O variantă de răspuns ar fi aceea că a primit asigurări de la Tra­ian Băsescu, dar nu că va primi votul de învestitură în Par­lament. Ci că, în ipoteza că va fi reales preşedinte, acesta îl va renominaliza pentru func­ţia de prim-ministru. Forţând un vot pozitiv al Parlamen­tu­lui, prin specularea spaimei de alegeri anticipate a aleşilor.
Este de înţeles că Traian Bă­­sescu joacă totul pe cartea realegerii sale. Rămâne însă o întrebare fără răspuns: de ce ar fi Croitoru la fel de sigur că Băsescu va primi un nou mandat?

Niciun tehnocrat dintre cei evocaţi de Croitoru
Ipoteza de mai sus capătă pertinenţă şi prin prisma faptului că lista miniştrilor transmisă Parlamentului de premierul desemnat nu include pe niciunul dintre economiştii cu care Lucian Croitoru anun­ţa, săptămâna trecută, că s-a consultat asupra situaţiei economice şi cărora le-a propus un post în guvern. Faptul este cu atât mai interesant cu cât Croitoru sublinia că o parte din tehnocraţii contactaţi de el nu refuzaseră oferta de a intra în cabinet.
În acest sens, Croitoru îi menţionase pe Valentin Lazea, economist-şef al BNR, Lucian Albu, directorul Institutului de Prognoză Economică din cadrul Academiei Române, Gheorghe Oprescu, fost preşe­dinte al Consiliului Concuren­ţei, Laurian Lungu, managing partner al institutului de previziuni macroeconomice Ma­croa­nalitica, Amalia Fugaru, cercetător ştiinţific principal la Institutul Naţional de Cer­cetări Economice, şi Aurelian Dochia, membru în consiliul de conducere al Centrului Ro­mân de Politici Economice (CEROPE).

Programul de guvernare conţine doar generalităţi
Programul de guvernare al premierului desemnat Lu­cian Croitoru este elaborat a­proape integral pe baza pla­nu­lui prezentat, la începutul a­nu­l­ui, de cabinetul PD-L-PSD. Astfel, se prevede men­ţi­nerea actualului nivel al cotei unice de impozitare şi al TVA pe parcursul întregii perioade de guvernare, până în 2012 inclusiv, dar şi creşterea unor anumite categorii de taxe, precum accizele şi taxele de mediu. Se mai propune calcularea valo­rii impozabile a clădirilor şi te­renurilor prin raportarea la va­loarea de piaţă a acestora. Pro­gramul mai propune reali-za­rea unui Pact naţional „Au­tostrăzile României”, pentru stabilirea proiectelor de au­tos­trăzi ce vor fi realizate până în 2020, precum şi instituirea u-nui mod echitabil de colectare a taxelor pentru infrastructu­ră, după principiul „Plăteşti cât şi cum foloseşti”.

Lista guvernului Croitoru
Nume vechi
Gheorghe Pogea – Ministerul Finanţelor
Radu Berceanu - Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor
Adriean Videanu - Ministerul Economiei şi Comerţului
Vasile Blaga - Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului
Cătălin Predoiu - Ministerul Justiţiei
Mihai Stănişoară - Ministerul Apărării
Theodor Paleologu - Ministerul Culturii

Nume noi
Emeric Saghi - Ministerul Administraţiei şi Internelor
Bogdan Aurescu - Ministerul Afacerilor Externe
Daniel Funeriu - Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Mihai Şeitan - Ministerul Muncii
Adrian Rădulescu - Ministerul Agriculturii
Cristian Vlădescu - Ministerul Sănătăţii
Sulfina Barbu - Ministerul Mediului