Publicitarii se inspiră de pe Youtube

de Monica Cercelescu in Media & advertising pe 25 Octombrie 2009, 16:32

  • print
  • rss

În căutarea autenticităţii, reclamele încep să semene a home made video

Tot mai multe reclame, care apar şi pe micile ecrane,  au început să semene cu filmuleţele virale care circulă online, chiar dacă se referă la branduri serioase. Au drept protagonişti actori amatori sau vedete categoria youtube şi sunt din ce în ce mai puţin ajustate în photoshop sau prin alte manevre digitale. De multe ori, subiectele acestor spoturi sunt inspirate din realitatea cotidiană, neaoşă.
Publicitarii par invidioşi pe audienţa tabloidelor şi a site-urilor social media. Vo­dafone, Banca Transil­va­nia, QFort, Murfatlar, Vel Pitar şi alţii s-au inspirat serios din estetica youtube în campaniile de publicitate. Ceea ce au în comun aceste campanii este faptul că abordează scenarii underground sau au drept protagonişti vedete şi personaje care au generat tiraje importante pentru tabloide sau audienţe în mediul online, sperând s-o transfere şi brandului.

Stilul home made video în reclame
Brandul Vodafone, care altădată difuza cele mai aspiraţionale recla­me, a coborât „în realitate“ cu campanii în care apare cântăreţul de hip hop Puya, care vrea să zgârie maşina celui care l-a blocat în parcare şi peste cuvintele căruia se pun beep-uri. Puya feat „Undeva în Balcani“ a fost multă vreme în to­pul accesărilor în mediul online, iar Vodafone a folosit notorietatea ve­detei hip hop şi a melodiei. Alt filmuleţ Vodafone, folosit în campania „Profită că eşti tânăr“, pare un clip de youtube sută la sută prin modul de realizare: un mixaj de scene comice cu băieţei de 6-7 ani, care profită că sunt „tineri“ şi fac ochi dulci, şi chiar mai mult decât atât, unor tipe. În altă campanie mai recentă, Vodafone apelează la bine cunoscutul Dani, care anul a­cesta a fost în topul preferaţilor ta­bloidelor şi datorită relaţiei cu Mi­haela Rădulescu. El nu apare într-o postură aspiraţională, ci dimpotri­vă. Mama îl sună şi îl ironi­zează că e îmbrăcat de parcă i-a furat iz­me­nele bunicului. De fapt, nici nu e de mirare că Vodafone a împrumutat stilul home made video în reclame, atâta vreme cât telefoanele mobile sunt şi instrumentele cu care se  fa­brică aceste filmuleţe. Aşa a făcut şi Cosmote într-o campanie memorabilă pentru MMS-uri, desfăşurată acum doi ani, când a folosit o re­cla­mă compusă dintr-un colaj de filmuleţe gen youtube.
Schimbarea de stil a reclamelor a început în urmă cu doi-trei ani, o­dată cu generalizarea instrumente-lor web 2.0. care permit încărcarea de conţinut online - opinii, spoturi, fotografii. Cel mai adesea, conţi­nu­tul youtube este produs cu telefo­nul. Aceea a fost perioada în care consumatorul a fost invitat pentru prima dată să co-creeze cu publicitarii. De asemenea, au fost primii paşi spre transparenţă, în care bran­durile intrau sub controlul consumatorilor. Star systemul re­cla­melor a început să coboare şta­cheta la nivelul consumatorilor, pentru că ei puteau confrunta ori­când cele văzute în reclame cu ceea ce se petrece în realitate. Starurile intangibile, de o perfecţiune absolută, au început să fie înlocuite cu staruri „umanizate“, din ce în ce mai aproape de lumea comună, în ideea de-a conferi autenticitate brandului.

Inspirate de pe Youtube
Penibilul, prostia, prostul gust, nesimţirea urbană atrag audienţe-record. Sunt câteva filmuleţe care au făcut rating-uri impresionante pe youtube pentru că au avut drept protagonişti nişte indivizi incredibil de proşti. Publicitarii le-au fo­lo­sit pe cele mai vizionate,  sa­tiri­zân­du-le în reclame.
În ultima vreme, au apărut şi re­clame care încearcă să se asocieze cu anumite filmuleţe virale cu nu­măr-record de accesări pe youtube, folosind în mod ironic replici arhicunoscute. Spre exemplu, „BT - 6 cai frumoşi“ este una dintre aceste reclame la credite pentru IMM-uri de la Banca Transilvania. Zânul spu­ne, ca o aluzie glumeaţă, că li­nia de credit pentru IMM este ga­ran­tată cu „maxâm şasă cai“. Re­plica este inspirată de un filmuleţ cu un ţigan care nu înţelegea în ruptul capului ce-l învăţa repor­te­rul să spună şi care a ajuns la o notorietate excepţională pe online. Sau altă reclamă inspirată din filmuleţele care au făcut recorduri pe youtube este cea pentru galeriile de artă Artmark, care parodiază celebrul dialog al lui Adi Despot cu o reporteriţă ineptă.
Probabil nu mai e mult până vom vedea în reclame chiar „ve­de­te“ ale youtube-ului, dacă acestea reuşesc să genereze audienţe uria­şe. Deja au început să apară pe TV. Bahoi din Constanţa, cu celebrele filmuleţe în care te învaţă să fii „ma­nelar adevărat“, a fost invitat la emisiunea lui Cătălin Măruţă.
Alt tip de campanii inspirate din reţetele youtube este QFort „Cucu la bloc“, în care spoturile par filmate cu camera ascunsă şi unde întâlnim personajele obişnuite la scările blocurilor, cele care fac de­ranj şi cele care le aplică diferite „corecţii verbale“ cât se poate de colorate. Personajele neaoşe, ste­reo­tipizate fac audienţă pentru că publicul le recunoaşte.
Printre primele spoturi confec­ţio­nate după model youtube au fost cele pentru Vel Pitar - French Toast, acum vreo doi ani, în care apăreau sosiile lui Iri şi Moni, cuplu controversat care face de multă vreme tiraje tabloidelor.

Riscurile „youtubizării“ publicitare
În căutarea autenticităţii, recla­me­le încep să semene a „home ma­de video“. Publicitatea care valori­zează produse, făcând consumatorii să viseze sau să se emoţioneze, să aspire la perfecţiune, să ajungă staruri devine tot mai rară. Locul ei este luat de referinţele la autentic, ca­re de cele mai multe ori nu e prea aspiraţional. Subiectele sunt inspirate din realitate, nu ne mai propun atât de des perfecţiunea in­tangibilă. Dimpotrivă, sarcasmul social, ironia, parodia după scenarii autoh­tone devin teme predi­lecte ale pu­bli­citarilor, pe care ei le numesc „insight-uri pur româ­neşti“.
Consumatorul poate se simte mai inteligent pentru că, vizionând o reclamă, poate să se delimiteze de prostie şi de penibil. Însă folosirea acestei reţete ar putea deveni ris­cantă dacă se întinde coarda prea ta­re. Este posibil ca brandurile să se confrunte cu opoziţia celor deja sătui de mediocritatea şi subcultura youtube, care tinde să se ge­neralizeze, fără să mai aducă vreo noutate.


 
Abonează-te
la newsletter

Abonează-te la newsletter şi săptămânal te vom ţine la curent cu cele mai importante informaţii!





Adauga comentariu:

caractere disponibile
capcha

EDITORIAL

de Adrian Vasilescu

Banii nu vin niciodată după nevoi

Înainte de criză, cu deosebire în anii 2004-2008, societatea românească a avut iluzia unei creşteri a nivelului de bunăstare. Fiind­că în tot acest timp a consumat mai mult decât a produs. Dar banii din care popu­laţia plătea consumul nu erau din eco­no­mi­sirea internă. Erau adunaţi de către bănci, cu împrumut, din economisirea altor ţări. Achităm acum nota de plată.

»continuare



Acceptand sa utilizati acest site, declarati in mod expres si implicit ca sunteti de acord cu Termenii si Conditiile impuse de SC Saptamana Financiara SRL. Preluarea şi reproducerea informaţiilor şi imaginilor publicate pe site-ul www.sfin.ro se poate face doar cu respectarea Termenilor şi Condiţiilor.

© Copyright Saptamana Financiara S.R.L. 2005-2009
"Sfin" si "Saptamana financiara" sunt marci inregistrate ale S.C. Saptamana Financiara S.R.L.
® Powered by Gazeta Online & 3Waves Net