A nu se înţelege că-i ridic osanale premierului desemnat de Traian Băsescu, deci omului său - am frisoane la gândul că preşedintele en-titre îşi pune pe frunte coroniţa credibilităţii BNR! Dar asta-i politica! O uşuratică, şi nu o... macroeconomistă! Fac însă acest lucru pentru consilierul lui Mugur Isărescu, şi Lucian Croitoru însuşi
Clasa politică mult hulită a ajuns la concluzia că aşa nu se mai poate! Adică aşa cum se comportă ea nu se mai poate! În minusculele clipe de intimitate şi luciditate, politicienii noştri cu siguranţă şi-au recunoscut neputinţa de a mai furniza, din interior, o valoare în management, administrare, finanţe la înălţime, vreun geniu care să sal-veze bugetul, să împace sindicatele, FMI-ştii, BERD-iştii, BIRD-iştii, să ne facă să trăim în pace, armonie şi mai ales în prosperitate, fără a ne înjunghia reciproc, chelneri cu academicieni, manelişti cu cercetători, medici cu stripteuze, profesori cu boschetari, jurnalişti cu preşedinţi, consilieri cu măturătoare.
Asta e vestea bună! Şi alianţa parlamentară, formată din PSD, PNL, PC, UDMR, alte minorităţi, şi preşedintele Băsescu - propunerea PD-L, cu Monica Macovei, fiind de-a dreptul penibilă în contextul actual - mizează pe tehnocraţi, băieţi deştepţi în adevăratul sens al cuvântului, nu din cei care ne şmecheresc la gaze şi energie, şcoliţi, cultivaţi, manieraţi - poate prea elevaţi pentru România -, buni vorbitori de limba română - deşi unul e neamţ, iar celălalt finanţist, deprins cu păsăreasca bancherilor -, personalităţi care şi-au ros coatele pe băncile şcolilor şi ale instituţiilor în care au muncit, nu prin cârciumi şi alte aşezăminte „culturale”.
Lucian Croitoru şi Klaus Johannis sunt perfecţi pentru funcţia de premier european. Poate de aceea niciunul nu va fi, în final, şeful de la Palatul Victoria. Pe Johannis nu-l cunosc personal, dar CV-ul său şi reputaţia publică grăiesc de la sine. Pe Lucian Croitoru îl ştiu bine, am lucrat împreună în anul 2000, în guvernarea Mugur Isărescu. Rar mi-a fost dat să cunosc un tânăr cu o mai puternică aplecare spre studiu, cunoaştere, analiză, putere de a pătrunde lucrurile în miezul lor. Este, cu siguranţă, şi ştiu ce spun, în top 20 finanţişti ai lumii. În orice clipă ar putea lucra pentru orice bancă de top din America sau Europa Occidentală, e un cetăţean al lumii globalizate, o valoare a lumii finanţelor, un creier, o conştiinţă.
Am regretat când colegi de breaslă s-au repezit să pună succesul său profesional pe seama apropierii de Mugur Isărescu, fiind logodit, un timp, cu fiica sa, Lăcrămioara. Şi mai mâhnită, ascultându-i pe alţii care îl împroşcau cu apelativul nemeritat „băi, inginerule!”, confundând Cibernetica de la ASE - cea mai grea facultate a Academiei - cu Electronica de la Politehnică.
Doctor în economie, Lucian Croitoru a fost acceptat, cu mulţi ani în urmă, de Mugur Isărescu în anturajul său profesional intim, tocmai pentru calităţile sale. Pentru mintea sa briliantă. Cine îl împroaşcă pe Croitoru loveşte, de fapt, în intuiţia lui Mugur Isărescu de a selecta oameni valoroşi în jurul său. L-aş numi aici şi pe Valentin Lazea, economistul-şef al BNR şi fost consilier al premierului Isărescu. Dar, cum ne-am obişnuit, avem darul de a împroşca cu neadevăruri sau cu adevăruri parţiale.
A nu se înţelege că-i ridic osanale premierului desemnat de Traian Băsescu, deci omului său - am frisoane la gândul că preşedintele en-titre îşi pune pe frunte coroniţa credibilităţii BNR! Dar asta-i politica! O uşuratică, şi nu o... macroeconomistă! Fac însă acest lucru pentru consilierul lui Mugur Isărescu, şi Lucian Croitoru însuşi.
Cât despre Klaus Johannis, pot depune mărturie că, după trei mandate, oraşul pe care îl gospodăreşte, Sibiul, este cel în care, am mai afirmat-o, mi-ar plăcea să mă retrag la un moment dat. Şi asta spune tot, în puţine cuvinte.
