Prin noua lege de pensionare, asupra căreia cabinetul Boc intenţiona să-şi asume răspunderea în faţa Parlamentului, autorităţile vor să se asigure că, cei care au decis, anticipat şi de bunăvoie, să se lipsească de „binefacerile” pensiei de la stat după retragerea din activitate şi reuşesc să evite, prin diverse „portiţe”, acest cost suplimentar, vor contribui şi ei la bugetul asigurărilor sociale. În plus, proiectul de lege, despre care premierul desemnat de preşedinte, Lucian Croitoru, spune că va fi adoptat până la sfârşitul lunii noiembrie, vrea să înroleze în cohorta finanţatorilor sistemului
falimentar de pensii şi categorii profesionale care, în prezent, îşi plătesc pensiile din fonduri proprii, fără nicio legătură cu banul public, cum ar fi avocaţii şi reprezentanţii cultului romano-catolic.
Iniţial, proiectul legii unice de pensionare a fost „vândut” publicului, din punct de vedere politico-mediatic, doar ca o formă de eliminare a aşa-numitelor „pensii speciale”. Respectiv acele pensii subvenţionate de la bugetul de stat, calculate în funcţie de ultimul salariu din perioada activă, încasate de magistraţi, militari, poliţişti, angajaţi ai serviciilor secrete, parlamentari, funcţionari parlamentari şi piloţi.

Una caldă, una rece
E drept, proiectul elaborat de fostul guvern Boc face asta. Însă, în plus, dă şi o lovitură unei bune părţi a sectorului privat: toţi antreprenorii, profesioniştii şi lucrătorii independenţi care, pentru a se feri de braţul lung al Fiscului, îşi organizaseră activitatea sub diverse forme juridice beneficiare de o legislaţie fiscală mai „prietenoasă”, vor fi strict monitorizaţi, de mai multe instituţii ale statului, pentru a nu scăpa de „datoria patriotică” de a contribui la sistemul public de pensii.
Este de aşteptat ca, la fel ca orice măsură de înăsprire a fiscalităţii pe timp de criză economică, şi aceasta să ducă la aceleaşi rezultate: întreruperi de activitate, întărirea evaziunii şi, pe total, o colectare şi mai slabă la buget. Iar în cele din urmă, cei care vor suferi cel mai mult vor fi tot pensionarii, care fie îşi vor primi pensiile cu întârzieri din ce în ce mai mari, fie vor suporta reduceri ale puterii reale de cumpărare, din cauza inflaţiei din România care, în pofida recesiunii, se menţine la cote înalte, fiind cea mai mare din întreaga Uniune Europeană.
Asta în condiţiile în care deficitul cumulat al bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) s-a majorat cu aproape 54% la finalul lunii august, comparativ cu sfârşitul lunii iulie, de la 1,63 la 2,51 miliarde de lei, potrivit datelor publicate pe site-ul Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale (CNPAS).

Maşinărie birocratică
Proiectul de lege stipulează că o foarte largă categorie de persoane care nu încasează salarii (asociaţi în firme, comanditari, acţionari, administratori, manageri, membri de asociaţii familiale, persoane autorizate să desfăşoare activităţi independente, precum şi „alte persoane care realizează venituri din activităţi profesionale”) sunt obligate să contribuie la sistemul public de pensii. Până aici, nimic nou - şi legea în vigoare a pensiilor prevede acelaşi lucru.
Potrivit legii actuale, respectivele persoane intră în sistem prin declaraţie de asigurare pe propria răspundere şi plătesc contribuţii de asigurări sociale (CAS) la ce nivel de venit doresc. În plus, nimeni nu monitorizează, practic, respectarea obligaţiei lor de asigurare, niciuna din procedurile birocratice pe care trebuie să le parcurgă în activitatea lor neprevăzând o astfel de verificare.  
De data aceasta însă, autorităţile şi-au exprimat limpede intenţia de a-i aduce pe toţi aceşti liber-profesionişti în sistem. Astfel, secretarul de stat în Ministerul Muncii, Mihai Şeitan, a declarat că, în prezent, potrivit datelor analizate la Ministerul Muncii şi la ANAF, sunt circa 300.000 de persoane din aceste categorii (inclusiv practicanţi de profesii liberale) care nu plătesc contribuţii pentru pensii şi care vor fi obligate să achite aceste contribuţii.
În acest scop, va fi pusă în mişcare o întreagă maşinărie birocratică. Autorităţile intenţionează ca, prin colaborarea dintre CNPAS, ANAF, Serviciul de Evidenţă Informatizată a Populaţiei (SEIP) şi Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), să treacă la identificarea, înştiinţarea şi penalizarea persoanelor care nu plătesc CAS. În plus, se va crea o bază de date comună ANAF-CNPAS-SEIP-Registrul Comerţului, pentru identificarea şi înregistrarea la casele judeţene de pensii a persoanelor care obţin venituri din activităţi profesionale.

Aproape 600 de milioane de lei doar de la PFA
Proiectul noii legi a pensiilor nu le mai permite celor menţionaţi mai sus să-şi stabilească singuri nivelul de CAS pe care sunt dispuşi să-l plătească, ci le fixează un plafon minim cu privire la venitul asupra căruia se aplică contribuţia, acesta fiind stabilit la o pătrime din salariul mediu brut. Ultimele date oficiale arată că salariul mediu brut a fost, în august, de 1.845 de lei.
În plus, ca şi până în prezent, persoanele respective datorează integral CAS corespunzătoare condiţiilor normale de muncă, stabilită pentru anul acesta la 31,3% din venitul brut lunar. Astfel, cei pe care îi numim generic „liber-profesionişti” vor trebui, dacă legea va fi adoptată în forma elaborată de fostul guvern, să plătească lunar, sub formă de CAS, o sumă minimă de aproape 145 de lei.   
Potrivit datelor ONRC, în primele nouă luni din 2009 au fost înregistrate 33.086 de înmatriculări noi de persoane fizice autorizate (PFA), aproape dublu în comparaţie cu intervalul corespunzător din 2008 (18.702), semn că recesiunea i-a obligat pe antreprenori să-şi reducă pe cât posibil costurile fiscale şi de personal, în special după introducerea impozitului forfetar. Mai ales dacă ţinem cont că, în aceeaşi perioadă, peste 112.000 de societăţi comerciale şi-au suspendat activitatea, de 12 ori mai multe decât anul trecut. La sfârşitul lunii septembrie, în România erau înregistrate 339.500 de PFA. Un calcul simplu arată că bugetul public de pensii va încasa, doar de la aceste PFA, în condiţiile achitării CAS-ului minim, o sumă anuală totală de peste 590 de milioane de lei.
 
Avocaţii se opun
Mihai Şeitan a vorbit şi despre posibilitatea ca avocaţii, care în prezent dispun de un sistem propriu de pensii, complet separat de cel public, să plătească CAS şi pentru pensia de stat. „Îşi vor păstra sistemul lor şi vor plăti şi aici (la sistemul public de pensii - n.r.) o contribuţie mică. Vorbim de un sistem unitar, iar unul dintre principiile de bază ale acestei legi se cheamă obligativitate”, a spus Şeitan, care a precizat că ideea nu aparţine iniţiatorilor legii, ci sindicatelor.
„Noi avem de mulţi ani sistemul nostru propriu de pensii şi nu văd de ce am plăti şi la cel de stat”, a declarat, în replică, pentru SFin, preşedintele Casei de Asigurări a Avocaţilor (CAA), avocatul Nicu Tiberius, totodată membru în Consiliul Baroului Bucureşti. Potrivit acestuia, spre deosebire de sistemul de pensii de stat, unde raportul dintre salariaţi şi pensionari este subunitar, în cel al avocaţilor există, în medie, pe ţară, 10 persoane active la fiecare pensionar. „Sper să nu se ajungă la un conflict între cele două sisteme de pensii, pentru că nu vom ceda uşor, urmând să reacţionăm, dacă va fi cazul, în limitele legii”, a spus Tiberius.
În sistemul de pensii al avocaţilor, reglementat în mandatul guvernului condus de actualul guvernator BNR, Mugur Isărescu, contribuţia este de 10% din venitul brut lunar realizat, suma minimă fiind de 150 de lei pentru avocaţii definitivi şi de 80 de lei pentru cei stagiari. Potrivit raportului CAA pe 2008, anul trecut s-au încasat, în total, 74 de milioane de lei din contribuţii şi s-au cheltuit, pentru plata pensiilor, 35,25 milioane de lei. La 31 decembrie 2008 erau 1.729 de avocaţi pensionari, pensia medie în plată fiind de 2.345 de lei.

Sindicatele - mai catolice decåt Papa
Pentru sporirea numărului de contribuabili, sindicatele au propus şi includerea reprezentanţilor cultului romano-catolic în legea unică de pensionare. Aceştia, ca şi avocaţii, dispun de propriul lor sistem de pensii, cu totul separat de cel public şi nefinanţat de stat. Iniţiatorii proiectului de lege nu s-au gândit iniţial să-i introducă în sistemul public, însă reprezentanţii sindicatelor au atras atenţia că, în acest fel, ar fi încălcat unul dintre principiile acestei legi, şi anume obligativitatea. „Toate cultele din România au fost introduse în timp în sistemul public”, a arătat şi Mihai Şeitan.
Contactaţi de SFin, reprezentanţii Casei de Pensii şi Asigurări a Salariaţilor Bisericii Romano-Catolice din România au declarat că nu pot comenta ideea, dat fiind că, până în prezent, nu au primit nicio notificare de la autorităţi cu privire la posibilitatea de a se impune celor asiguraţi prin sistemul Casei să contribuie la sistemul public de pensii. Potrivit informaţiilor de pe site-ul instituţiei (înfiinţată în 1959), aceasta asigură venituri pentru 720 de pensionari şi se bazează pe contribuţiile a 2.000 de salariaţi, pensia medie fiind de 290 de lei. Reglementările cu privire la contribuţii şi calculul pensiilor sunt similare celor stipulate de actuala lege a pensiilor, 19/2000.