Cea de-a treia tentativă de licitaţie pentru concesionarea salubrităţii oraşului miroase a aranjamente în favoarea clientelei politice
Primăria Ploieşti nu a fost în stare să organizeze o licitaţie prin care să concesioneze serviciul public de salubritate în oraş, deşi contractul încheiat cu operatorul care face acum salubrizarea - Veolia Servicii pentru Mediu - expiră în această săptămână. Până acum, edilii au încercat în două rânduri să organizeze licitaţia, însă tot de atâtea ori au fost opriţi de Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP), pentru nereguli în documentaţia privind atribuirea acestui serviciu. Nici a treia încercare de organizare a licitaţiei nu pare să reuşească - procedura este în desfăşurare şi, cel puţin teoretic, se încheie pe 18 noiembrie -, pentru că documentaţia menţine prevederi considerate dacă nu anticoncurenţiale, cel puţin foarte greu de îndeplinit chiar de marii operatori de salubritate din România.
Primăria Ploieşti şi Regia Autonomă de Servicii Publice (RASP) nu au reuşit să creeze cadrul legal pentru organizarea licitaţiei de delegare de gestiune prin concesiune a serviciilor de salubritate în municipiu, chiar dacă în această săptămână (15 octombrie) expiră contractul încheiat cu operatorul de salubritate Veolia Servicii pentru Mediu. Această contraperformanţă este pe cât de surprinzătoare, pe atât de neînţeles. Pe de o parte, pentru că primarul municipiului, democrat-liberalul Andrei Voloşevici, are pregătire juridică de specialitate. Iar pe de altă parte, pentru că edilii au fost deja incapabili, în două rânduri, să elaboreze în condiţiile legii documentaţia de organizare a licitaţiei, fapt dovedit de respingerea de către ANRMAP a documentaţiei aferente, pentru motive care au ţinut atât de nerespectarea legislaţiei în vigoare, cât şi de introducerea unor prevederi considerate anticoncurenţiale.
Cu astfel de antecedente şi dată fiind urgenţa selectării unui operator sau a unor operatori de salubritate, ar fi fost de aşteptat ca a treia încercare de organizare a licitaţiei să nu mai creeze probleme pentru autorităţi. Dar nu a fost aşa, întrucât şi documentele care însoţesc anunţul de organizare a licitaţiei ce a fost publicat pe Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) pe 30 septembrie, cu doar două săptămâni înainte de expirarea contractului încheiat cu Veolia Servicii pentru Mediu, menţin neregulile constatate de ANRMAP: dotarea cu utilaje în procent de minimum 40% fabricate în 2008 şi minimum 60% fabricate în 2009; splitarea oraşului în două sectoare şi obligativitatea depunerii doar a unei oferte pentru un singur sector.
Condiţii de eligibilitate exclusiviste
„Noi avem în vedere ca viitorii operatori de salubritate care vor lucra în Ploieşti să facă o treabă foarte bună. Şi este normal să le cerem să aibă maşini şi utilaje cât mai noi, din care să nu curgă resturi menajere ori care să lase în urmă mirosuri pestilenţiale. Situaţii care sunt evitate dacă vor opera cu maşini şi utilaje produse în 2008 şi 2009”, explică pentru SFin directorul RASP Ploieşti, Răzvan Lungu. Poziţie întărită şi văzută ca foarte uşor de îndeplinit şi de şeful Serviciului Salubritate şi Protecţia Mediului din cadrul RASP, Romeu Suliman, care adaugă faptul că solicitarea ANRMAP de a scoate din grila de punctaj condiţiile de vechime pentru parcul de maşini şi utilaje a fost îndeplinită. „În grila de punctare a ofertelor nu mai apare condiţia privind vechimea utilajelor şi maşinilor şi credem că acum totul este în regulă din acest punct de vedere”, a precizat specialistul RASP. Afirmaţia lui Suliman este adevărată, pentru că din documentaţia de atribuire rezultă că vechimea utilajelor nu mai este punctată. Dar la fel de adevărat este şi că această prevedere a fost mutată la capitolul „Capacitate tehnică şi/sau profesională” a fişei de date de achiziţii, unde figurează drept cerinţă minimă de eligibilitate pentru fiecare operator. În traducere, asta înseamnă că operatorul care nu are utilaje din 2008 şi 2009 nu va putea participa la licitaţie.
Marii operatori de salubritate stau în expectativă
Cu alte cuvinte, mutarea din grila de punctare a făcut şi mai exclusivistă această cerinţă, fiind aproape imposibil de îndeplinit chiar şi de marii operatorii de salubritate din ţară. Sau aproape de toţi. „Zona este interesantă, dar, în condiţiile menţionate de organizatori în documentaţia de atribuire, noi nu vom participa la licitaţie”, a declarat pentru SFin Bogdan Constantinescu, director de marketing al Urban SA. Lipsa de interes a Urban, companie care din activitatea de salubritate dezvoltă o cifră de afaceri anuală de aproximativ 100 de milioane de euro, spune totul despre uşurinţa cu care se poate îndeplini condiţia de vechime a parcului de maşini şi utilaje. „Nu pot să vă spun dacă participăm sau nu la licitaţia organizată de municipiul Ploieşti, însă impunerea unei condiţii de acest tip este greu de îndeplinit chiar şi de operatorii mari, dată fiind valoarea foarte mare a utilajelor şi maşinilor”, a declarat şi Florin Bolchiş, vicepreşedinte al companiei Romprest, care în 2008 a avut afaceri de peste 100 de milioane de euro. Fişa de date a licitaţiei menţionează drept cerinţă minimă de calificare a unui operator deţinerea unui număr de 53 de maşini şi utilaje: 10 autocompactoare cu o capacitate cuprinsă între 13 şi 22 metri cubi, 4 autocompactoare cu capacităţi între 4 şi 7 metri cubi, trei automăturătoare mari, trei automăturătoare trotuare, 5 aspiratoare cu colector şi două autostropitoare. Cumpărarea doar a acestor utilaje ar necesita un efort financiar de circa un milion de euro. În condiţiile în care contractul de concesionare pentru un sector are o valoare de 44 de milioane de lei (circa 10 milioane de euro) pentru o perioadă de cinci ani, atunci se poate lesne înţelege de ce marii operatori de salubritate nu se înghesuie să participe la licitaţia organizată de Primăria Ploieşti.
Voloşevici s-a spălat pe måini de responsabilitatea ratårii licitaţiilor
O altă prevedere din caietul de sarcini care naşte nedumeriri se referă la decizia Primăriei Ploieşti de a împărţi în două oraşul şi de a condiţiona ofertanţii să liciteze doar pentru un lot din cele două. Potrivit legislaţiei în vigoare, autorităţile publice nu pot împărţi în două aceeaşi unitate administrativă şi, în consecinţă, nici nu pot încredinţa serviciile de salubritate către doi operatori distincţi. Pot doar să spliteze şi să atribuie activităţi din cadrul activităţii de salubritate. Însă reprezentanţii RASP Ploieşti susţin că împărţirea oraşului este justificată de prevederile Legii 101/2006, care acordă autorităţii publice locale exclusivitatea asupra organizării şi gestionării serviciului de salubritate. Pe de altă parte, aceiaşi specialişti nu explică de ce au introdus în documentele de atribuire specificaţia că participanţii la licitaţie „trebuie să depună oferte doar pentru un singur lot”, care este interpretată de operatorii de salubritate drept o condiţie ce contravine legislaţiei privind concurenţa.
Existenţa acestor probleme a fost, de altfel, recunoscută chiar de primarul municipiului, democrat-liberalul Andrei Voloşevici, care a admis la ultima şedinţă de consiliu că „Primăria Ploieşti este în imposibilitatea de a organiza licitaţia pentru selecţia operatorului de salubritate până la data expirării contractului încheiat cu Veolia, din cauza caietului de sarcini deficitar”. Dar singura soluţie găsită de primarul Voloşevici, care este de profesie avocat, a fost prelungirea cu încă şase luni a contractului de salubritate aflat în vigoare, în condiţiile în care respectivul contract mai fusese prelungit cu doi ani, în 2007, iar o nouă extindere a perioadei de valabilitate era ilegală. Această soluţie a fost de altfel contestată de consilierii PSD, întrucât „contractul de delegare se poate prelungi o singură dată, nu mai mult de doi ani sau nu mai mult de jumătate din durata iniţială, în funcţie de cele două legi invocate, Legea 101 şi Legea 51”. Pentru a potoli opoziţia, primarul Andrei Voloşevici a promis consilierilor locali că va face o anchetă care să ducă la stabilirea responsabilităţii pentru întocmirea deficitară a caietelor de sarcini, susţinând că un rol important în a-ceastă situaţie le revenise consilierilor locali şi şefilor Regiei de Servicii Publice Ploieşti care au lucrat la întocmirea acestor documente.