Măsura a fost luată iniţial în octombrie 2008, într-un moment în care pieţele de capital erau în plină prăbuşire, iar randamentele titlurilor de stat româneşti creşteau de la o săptămâna la alta, pe fondul nevoii tot mai accentuate de lichidităţi a Ministerului Finanţelor Publice (MFP).
Consiliul Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) a decis, săptămâna trecută, prelungirea cu un an, începând din 3 noiembrie 2009, a termenului de derogare pentru limita maximă aplicabilă investiţiilor fondurilor de pensii private în titluri de stat. „Deşi în momentul de faţă derogarea menţionată nu este utilizată de majoritatea administratorilor, prelungirea termenului de derogare reprezintă o măsură prudentă întreprinsă în interesul protejării activelor participanţilor, în actualul context economic”, a arătat CSSPP, într-un comunicat.

Peste 70%
CSSPP precizează că, potrivit Normei nr. 22/2008 pentru modificarea temporară a limitei maxime aplicabile investiţiilor fondurilor de pensii administrate privat în titluri de stat, administratorul unui fond de pensii poate decide ca, timp de un an, să investească în titluri de stat din România sau din statele UE cu depăşirea pragului de 70% din valoarea totală a activelor fondului de pensii, prevăzut de legislaţia în vigoare. Totodată, Comisia a reamintit că o normă similară este aplicabilă şi sistemului de pensii facultative.
Pentru prelungirea termenului de derogare, cele două norme au fost modificate prin două noi acte normative, aprobate săptămâna trecută de Consiliul CSSPP. „După expirarea perioadei prevăzute de noile norme, administratorii care au aplicat prevederile acestora trebuie să se încadreze atât în limitele prevăzute de legile care stau la baza funcţionării sistemului de pensii private, cât şi în limitele stabilite prin prospectul schemei de pensii private”, a mai anunţat CSSPP.
Derogarea pentru investiţiile în titluri de stat - instrumente investiţionale cu venit fix - ale fondurilor de pensii a fost decisă iniţial de supraveghetorul pieţei într-o perioadă de vârf a crizei financiare, în octombrie 2008, pentru a proteja participanţii de vulnerabilitatea pieţelor de capital. Potrivit ultimelor date disponibile, aferente lunii iulie, cea mai mare pondere în totalul plasamentelor fondurilor de pensii obligatorii administrate privat continuau să o aibă titlurile de stat, de 57,15%, urmate de obligaţiunile corporative, cu 22,75%.

S-a terminat cu reducerea dobånzilor
MFP a respins, la începutul săptămânii trecute, toate ofertele transmise de bănci pentru emisiunea de titluri de stat cu discount, cu scadenţă la şase luni, considerând inacceptabil nivelul randamentelor, potrivit datelor băncii centrale. Valoarea anunţată iniţial era de 1,1 miliarde de lei, iar băncile au depus cereri de cumpărare de 1,46 miliarde de lei (343 de milioane de euro).
La şedinţa similară din 28 septembrie, MFP a vândut titluri de stat cu maturitate la 6 luni de 1,049 miliarde de lei (250 de milioane de euro), cu 16,5% peste valoarea anunţată, la un randament mediu anual de 9,97%.
Finanţele şi-au propus să atragă în octombrie 6 miliarde de lei, după ce în primele nouă luni din acest an au emis în total titluri de stat în lei de aproximativ 55,4 miliarde de lei (mai mult de 13 miliarde de euro), ceea ce reprezintă de peste patru ori mai mult decât în întregul an 2008.

Vecinii de la Vest au trecut la protecţionism
În Ungaria, fondurile de pensii private obligatorii (pilonul II) de risc ridicat vor fi obligate de guvern să se încadreze, din 2010, într-o limită maximă de 45% din active impusă investiţiilor efectuate de acestea în afara ţării. Ulterior, în 2011, limita va fi coborâtă până la 35%. Pentru fondurile cu risc mediu, limita superioară va fi 20%, iar pentru fondurile conservatoare - de 5%. Începând cu 2009, toţi administratorii de fonduri de pensii private obligatorii din Ungaria implementează modelul multifond, oferind fiecare câte trei fonduri, cu profiluri diferite de risc. Prin această măsură, guvernul obligă indirect fondurile de pensii private să cumpere mai multe titluri de stat, finanţând deficitul bugetar. Ungaria riscă astfel să intre în „vizorul” Bruxelles-ului, dat fiind că, în aprilie 2009, CE a dat în judecată Polonia, sub acuzaţia că plafonul de 5% impus investiţiilor externe derulate de fondurile de pensii private obligatorii încalcă legislaţia comunitară privind libera circulaţie a capitalului.