Cei care au în plan să-şi cumpere o casă sau un apartament se află încă în aşteptarea unor preţuri mai mici, în timp ce băncile îşi iau în continuare marje ridicate de siguranţă, ceea ce face ca accesul la un credit ipotecar să rămână destul de restrictiv. Totuşi, bancherii spun că au apărut primele semnale ale relaxării, venite din două direcţii: programul guvernamental „Prima Casă”, care, dincolo de hibele sale, a reuşit să stabilizeze căderea preţurilor imobilelor la anumite niveluri, în general reduse, iar pe de altă parte continuă tendinţa de scădere a dobânzilor.
Tot mai multe bănci au început să relaxeze condiţiile de acordare a unui credit ipotecar, în special în privinţa costurilor, dar pe de altă parte solicită garanţii ridicate pentru a-şi acoperi niveluri de risc considerate încă prea mari. Astfel, multe instituţii de credit nu sunt dispuse să acorde un credit a cărui valoare să depăşească jumătate din preţul imobilului, în timp ce la unele bănci avansul cerut solicitantului unui împrumut poate scădea la 15% sau chiar 0, faţă de cel standard de 25%, în condiţii de piaţă normale. Pe de altă parte însă, băncile care au condiţii mai atractive cu privire la costuri sau la acceptarea unor game largi de venituri îşi iau alt gen de măsuri de siguranţă. Este vorba, în principal, de diminuarea valorii evaluate a imobilului, ceea ce duce la scăderea substanţială, de până la 50%, a creditului solicitat. Toate acestea pot determina potenţialii clienţi să renunţe la împrumut, cu toate că din punct de vedere financiar sunt eligibili. În unele cazuri există chiar şi riscul de a se pierde avansul plătit vânzătorului, dacă s-a încheiat un antecontract de cumpărare a locuinţei înainte de semnarea dosarului de creditare.

Credit ieftin, doar cu riscuri minime
Unele bănci sunt dispuse să acorde credite ipotecare cu costuri mai reduse în anumite condiţii speciale, precum o valoare redusă a creditului sau cu limitări în ceea ce priveşte utilizarea imobilului achiziţio-nat. Una dintre acestea este aceea ca locuinţa achiziţionată prin credit să devină reşedinţă primară şi să nu fie închiriată ulterior sau apartamentul să fie cumpărat de tineri căsătoriţi. Cu alte cuvinte, finanţatorii nu mai vor să audă de speculatori, a căror vreme se pare că a apus, cel puţin pentru moment. O altă măsură de siguranţă în faţa riscului ca banca să rămână fără sumele împrumutate este virarea salariului lunar al celui împrumutat într-un cont al băncii. De altfel, aceasta poate fi prima sau chiar singura condiţie în cazul unor bănci puternic afectate de criză pentru ca acestea să fie dispuse să acorde noi credite. În aceste condiţii, clientul poate beneficia de o serie de avantaje, precum scutirea de la plata unor comisioane aferente diverselor servicii financiare sau dobânzi mai scăzute la creditul contractat. De altfel, mai multe instituţii de creditare au anunţat recent scăderi de dobânzi aferente creditelor imobiliare. De exemplu, OTP Bank a redus cu 1,7 puncte dobânda aferentă creditelor noi garantate cu ipotecă, în timp ce la GE Money costul unui împrumut s-a diminuat cu 1%.

O dobåndă cu 2% mai mare costă 150 de euro
Băncile sunt nevoite să micşoreze costurile creditelor imobiliare standard ca urmare a scăderii semnificative a dobânzilor de referinţă, dar şi ca efect al concurenţei venite din partea programului „Prima Casă”, în cadrul căruia creditele au dobânzi mult mai mici decât cele standard. Pentru că, admit bancherii, doar aceste tipuri de credite mai sunt căutate de clienţi, în condiţiile în care împrumuturile standard rămân scumpe şi greu accesibile. Dobânda are un efect covârşitor în privinţa accesibilităţii unui împrumut imobiliar, din cauza sumei mari şi a perioadei de rambursare îndelungate. Astfel, o dobândă cu doar două puncte procentuale mai mare, în cazul unui credit de 60.000 de euro pe 30 de ani, înseamnă o rată lunară cu până la 150 de euro mai ridicată. De altfel, în statisticile BNR se observă că doar împrumuturile imobiliare au reuşit să revină în ultimele luni pe o tendinţă pozitivă, în timp ce creditele de consum, care au devenit tot mai restrictive în ultima perioadă, continuă să se restrângă. Din mai până în iulie, soldul finanţărilor destinate investiţiilor imobiliare s-a majorat cu aproape 200 de milioane de lei.