Premierul Emil Boc a declarat că prin recalcularea pensiilor speciale ar rezulta economii între 500 şi 800 de milioane de euro anual. Fără a uita însă să arate spre „cei din PSD şi PNL, care se opun aplicării legii pensiilor”, ceea ce „privează bugetul de aceşti bani”.
Boc spunea marţi că vârsta de pensionare pentru personalul din domeniul apărări, ordinii publice şi siguranţei naţionale se va majora începând cu 2010: " În prezent, aceştia se pensionează la 55 de ani, atât femeile, cât şi bărbaţii. Creşterea din anul 2010 a vârstei de pensionare atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi, va fi de la 55 la 60 de ani până în 2025”.
 Proiect
Legea
Pensiilor |
Potrivit premierului, va avea loc o reevaluare a vârstelor standard de pensionare pentru persoanele ce vor fi integrate în sistemul unitar de pensii din magistratură, diplomaţie, personal auxiliar din instanţele de judecată, funcţionari publici parlamentari.
Premierul Emil Boc a mai spus că majorarea cu 5,5% a contribuţiei la bugetul asigurărilor sociale de stat în cazul personalului din apărare, ordine publică şi siguranţă naţională nu va duce la scăderea salariului net, pentru că va fi urmată de creşterea soldei: "În cazul personalului din apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, se transferă 5% ce se plătea de la bugetul de stat la bugetul asigurărilor sociale de stat şi se adaugă încă 5,5%. Majorarea cu 5,5% a contribuţiei se realizează prin creşterea soldei, salariului brut, astfel încât câştigul net să nu fie afectat. Niciun salariu în plată nu va scădea. Partea de 5,5%, care va reprezenta contribuţia personalului din legile speciale se va face prin această majorare a soldei".
Legea nu acţionează retroactiv
Consilierul pe probleme sociale al premierului, Mihai Şeitan, a precizat că recalcularea va viza aproximativ 200.000 persoane care beneficiază în prezent de legi speciale de pensionare. „În momentul în care intră legea nouă, eu spun: «Banii care îi aveţi acum nu mă interesează, vă recalculez pensia ca şi cum aţi ieşi acum şi voi, ţinând cont de ce salarii aţi avut» şi le dau cât iese. Dacă au avut 80 de milioane (lei vechi - n.r.) şi le iese 30, o să ia 30. Le recalculăm ca şi când ar fi în sistemul public”, a spus şeitan.
Consilierul a apreciat astfel că pensiile speciale ar putea fi reduse, prin recalculare, la o treime din valoarea actuală, generând economii la buget, însă a spus că importantă este echitatea socială.
Şeitan a atras atenţia că la recalcularea pensiilor primite în baza legilor speciale nu se pune problema retroactivităţii aplicării unui act normativ, argumentând că pensionarii vor păstra banii primiţi până la data când noua lege intră în vigoare.
„Legea se aplică din momentul în care apare. Din momentul ăla le micşorez pensiile, în viitor, nu în urmă. În urmă nu le iau banii, ei au câştigat acei bani, rămân cu ei”, a declarat Şeitan.
Conducerile celor două Camere au amânat până miercurea viitoare luarea unei decizii în legătură cu asumarea răspunderii de către Guvern pe Legea privind pensiile. Această amânare consfinţeşte înfiinţarea Coaliţiei PSD-PNL pentru păstrarea pensiilor nesimţite ale parlamentarilor, a spus Emil Boc, care a acuzat cele două partide de laşitate. El i-a rugat pe toţi parlamentarii să meargă în circumscripţiile electorale şi în colegiul unde au fost aleşi, pentru a le explica votanţilor că s-au pronunţat pentru păstrarea pensiilor parlamentarilor, de 4.000-6.000 lei lunar.
Iată care ar fi principalele modificări care vor interveni în sistem:
# Creşterea şi egalizarea vârstei standard de pensionare pentru bărbaţi şi femei. Proiectul prevede creşterea vârstei de pensionare până în 2014 la 60 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbaţi. De asemenea, la finalizarea acestei etape, se continuă cu creşterea, din 2015, a vârstei de pensionare numai pentru femei de la 60 de ani până la 65 de ani. Creşterea se realizează gradual, cu 3 luni în fiecare an. în 2030, atât femeile, cât şi bărbaţii vor ieşi la pensie la 65 de ani.
# Legea prevede şi creşterea graduală a stagiului complet de cotizare, necesar obţinerii unei pensii pentru limită de vârstă. Stagiul minim de cotizare necesar pentru obţinerea unei pensii din sistemul unitar va creşte gradual de la 12 ani şi 4 luni (trimestrul IV 2009) la 15 ani ( 2015).
# Creşterea vârstelor de pensionare pentru personalul din domeniul apărării naţionale, ordinii şi siguranţei naţionale. La ora actuală, cadrele militare şi funcţionarii publici cu statut special se pensionează la 55 de ani. Noua lege prevede creşterea, din anul 2010, de la 55 de ani până la 60 de ani în 2025.
# Reevaluarea vârstelor standard de pensionare pentru persoanele ce vor fi integrate în sistemul unitar din magistratură, diplomaţie, personal auxiliar etc.
# Integrarea persoanelor aparţinând sistemelor speciale de pensii în sistemul unitar. Integrarea urmăreşte stabilirea aceloraşi obligaţii şi drepturi pentru toţi angajaţii din România.
# Creşterea valorii punctului de pensie cu nivelul inflaţiei şi cu 50% din creşterea reală a salariului mediu brut
# Recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale, aflate în plată la data introducerii sistemului unitar de pensii publice
# Creşterea numărului de contribuabili la sistemul public unitar cu cei care realizează venituri din profesii liberale, manageri, asociaţii familiale
# Modificarea pensionării anticipate. Proiectul de lege propune înăsprirea condiţiilor de acordare a acestui tip de pensie, crescând penalizarea la 0,75% pentru fiecare lună de pensionare anticipată faţă de vârsta standard. Anticiparea nu poate să depăşească 60 de luni (5 ani) faţă de vârsta standard.
Categorii profesionale care beneficiază în prezent de pensii speciale:
Cadre militare
- pentru activitate desfăşurată în condiţii normale, pensia militară reprezintă 60% din solda lunară brută din ultima lună de activitate, care include solda de grad corespunzătoare la data trecerii în rezervă, la care se adaugă sporuri, în funcţie de vechime: 3% pentru o vechime a contribuţiei între 5 şi 15 ani, 6% (15-25 de ani) sau 9% (peste 25 de ani);
- beneficiarii sunt cadrele militare din MApN, MAI şi SRI;
- cota de contribuţie individuală este de 5% din solda lunară brută şi se varsă la bugetul de stat;
- pensiile militare se plătesc de la bugetul de stat;
- act normativ: Legea 164/ 2001 privind pensiile militare de stat
Poliţişti
- pentru activitate desfăşurată în condiţii normale, pensia poliţiştilor reprezintă 60% din salariul de bază brut avut în ultima lună de activitate, care include salariul pentru gradul profesional deţinut la data încetării raporturilor de serviciu, la care se adaugă sporuri, în funcţie de vechime: 3% pentru o vechime a contribuţiei între 5 şi 15 ani, 6% (15-25 de ani) sau 9% (peste 25 de ani);
- cota de contribuţie individuală este de 5% din salariul de bază brut lunar şi se varsă la bugetul de stat;
- pensiile poliţiştilor se plătesc de la bugetul de stat;
- act normativ: Legea 179/2004 privind pensiile de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale poliţiştilor
Magistraţi
- magistraţii cu o vechime de cel puţin 25 de ani beneficiază de pensie de serviciu în cuantum de 80% din venitul brut realizat în ultima lună de activitate;
- pentru fiecare an peste vechimea de 25 de ani, magistraţii beneficiază de un supliment de 1% din venit, fără a se putea depăşi venitul brut avut la data pensionării;
- partea din pensia de serviciu care depăşeşte nivelul pensiei rezultate din contribuţiile efectuate la sistemul public al asigurărilor sociale se suportă din bugetul de stat;
- act normativ: Legea 303/2004 privind statutul magistraţilor
Diplomaţi
- diplomaţii care au o vechime în diplomaţie de cel puţin 20 de ani bărbaţii şi 15 ani femeile beneficiază de pensii de serviciu în cuantum de 80% din venitul lunar brut realizat, reprezentând salariul de bază şi sporurile acordate cu o lună înainte de împlinirea vârstei de pensionare;
- pentru fiecare an lucrat în diplomaţie peste vechimea minimă, cuantumul pensiei de serviciu se majorează cu 1% din venitul lunar brut menţionat, fără a se putea depăşi 100% din acest venit;
- partea din pensia de serviciu care depăşeşte nivelul pensiei rezultate din contribuţiile efectuate la sistemul public al asigurărilor sociale se suportă din bugetul de stat;
- acte normative: OUG 36/2003 privind sistemul de pensionare a membrilor personalului diplomatic şi consular, OUG 80/2007 pentru modificarea şi completarea OUG 36/ 2003 privind sistemul de pensionare a membrilor personalului diplomatic şi consular
Parlamentari şi funcţionari parlamentari
- parlamentarii beneficiază de pensie de serviciu în cuantum de 80% din venitul brut realizat în ultima lună de activitate, cu condiţia să fi deţinut cel puţin trei mandate;
- pentru parlamentarii care au la activ doar două mandate sau unul singur, pensia se diminuează corespunzător, cu 20 sau 40%;
- partea din pensie care depăşeşte nivelul pensiei rezultate din contribuţiile efectuate la sistemul public al asigurărilor sociale se suportă din bugetul de stat;
- funcţionarii publici parlamentari beneficiază de pensie de serviciu în cuantum de 80% din venitul brut realizat în ultima lună de activitate, cu condiţia să aibă o vechime în muncă de 30 de ani, din care cel puţin 14 în structurile Parlamentului, iar partea din pensie care depăşeşte nivelul pensiei rezultate din contribuţiile efectuate la sistemul public al asigurărilor sociale se suportă din bugetul de stat;
- acte normative: Legea 96/2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor, Legea 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar
Personalul aeronautic civil navigant profesionist
- personalul aeronautic civil navigant profesionist cu vârsta de minimum 50 sau 52 de ani şi vechime de cel puţin 20 sau 25 de ani, în funcţie de profesie, beneficiază de pensie de serviciu în cuantum de 80% din media veniturilor totale brute realizate în ultimele trei luni de activitate anterioare lunii în care are loc pensionarea;
- veniturile totale brute pe baza cărora se calculează pensia de serviciu sunt compuse din salariu, sporuri specifice activităţii de zbor, spor de vechime în muncă şi indemnizaţie orară de zbor;
- pentru fiecare an complet care depăşeş-te vechimea minimă în activitate se adaugă la cuantumul pensiei câte 1% din baza de calcul;
- act normativ: Legea 223/2007 privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România.
