Majorările abrupte ale accizelor au făcut ca o ţigară din patru fumate de români să fie de contrabandă
Contrabanda cu tutun a atins un nivel-record anul acesta, la o cotă de piaţă volumică de 22,2%, în luna aprilie, în creştere cu 10% faţă de februarie 2008. Asta în pofida faptului că una dintre principalele măsuri retorice anti-criză anunţate de Guvern a fost subminarea economiei subterane. Numai că, prin măsurile adoptate, accelerarea şi devansarea procesului de majorare a acizelor, cel puţin în domeniul tutunului, tot ce s-a reuşit a fost subminarea economiei legale.
O ţigară din patru fumată în România are ca provenienţă activitatea de contrabandă. Iar cauza nu este aceea că România a fost invadată de grupări de crimă organizată bine puse la punct şi tehnologizate, ci poate fi localizată la nivelul Executivului. Majorarea abruptă a accizelor, în special pe timp de criză, când venitul disponibil al gospodăriilor a scăzut considerabil, transformă activitatea de contrabandă într-una extrem de profitabilă. Preţul din ce în ce mai ridicat de taxe şi impozite al acestui viciu nu-i face pe indivizi să renunţe la fumat, ci îi îndreptă spre produsele substituibile de pe piaţa neagră, mai ieftine. Iar de la 1 ianuarie 2010 ţigările se vor scumpi cu 20%, ca urmare atât a devansării programului de majorare a accizelor, cât şi a noului curs de schimb, de 4,2688 lei. Criza politică declanşată săptămâna trecută a lovit cel mai dur în producătorii de bunuri accizabile, cursul luat în calcul fiind cel umflat de semnarea decretului de revocare al ministrului Nica de către preşedintele Traian Băsescu: 4,2688 lei. Numai diferenţa de curs (acesta fiind mai mare cu 14,2% faţă de cursul din urmă cu un an, de 3,7364 lei/euro) va scumpi un pachet de ţigări cu 11%. Majorarea, potrivit Ordonanţei de Urgenţă 29/ 2009 cu modificările aduse ulterior privind Codul Fiscal, a accizei de la
1 ianuarie, şi nu 1 iulie, la 74 de euro/1.000 de ţigarete, de la 64 de euro în prezent, va mai adăuga un procent de 9%. În concluzie, de la 1 ianuarie anul viitor, ţigările se vor scumpi cu 1,5-1,6 lei. Efectul: dacă în prezent contrabanda a atins un nivel-record (de 20% cotă de piaţă consumatori şi 22,2% cotă de piaţă volumică), există riscul ca anul viitor aceasta să sară de 30%. Iar majorarea de venituri estimată de Ministerul Finanţelor Publice (MFP) să tindă spre zero şi pe termen lung să fie chiar una negativă.
Un ministru înţelept nu învaţă din greşelile lui...
Chiar dacă MFP raportează majorări cu 10% ale încasărilor din accize, nu se poate şti cum au evoluat încasările din accizele din tutun. Motivul: începând din mandatul ministrului Pogea nu mai sunt prezentate pe site evoluţiile încasărilor defalcate pe domenii, ci sunt puse toate la grămadă. Aproximativ 40% din încasările din accize, ce reprezintă aproximativ 7% din totalul veniturilor la buget, sunt achitate de industria tutunului. Lunar, 105 milioane de euro iau drumul MFP, fără costuri suplimentare pentru această instituţie, fiind încasate în numele statului de producătorii de tutun, care seamănă mai mult cu o anexă a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF). Iar dacă MFP se bucură în prezent că veniturile de pe urma acestei industrii cresc, face o mare greşeală pentru că preferă să le compare cu cele din anii trecuţi. Oficialii Ministerului Finanţelor nu iau în calcul ceea ce în economie se numeşte costul de oportunitate - cât ar fi încasat dacă nu ar fi majorat atât de abrupt accixele, iar piaţa contrabandei nu ar fi crescut atât de mult. La un volum de 8,2 miliarde de ţigări, la cât este estimată această piaţă, dacă ele ar fi fost comercializate legal şi luând în calcul un nivel minim al accizei, rezultă pierderi la buget de jumătate de miliard de euro.
...dar nici din ale altora
Decizia de majorare a accizelor cu 10 euro/1.000 de ţigarete brusc, de la 1 ianuarie 2010, şi nu etapizat, pare a fi fost luată fără a fi fost studiate efectele unor astfel de măsuri adoptate în trecut asupra pieţei. Istoria, dar şi teoria arată că majorările mici, etapizate, sunt mai uşor acceptate de consumator şi nu-l aruncă pe acesta în braţele contrabandiştilor. Prima majorare considerabilă a pieţei de contrabandă a avut loc în septembrie 2006, fiind efectul majorării preţului la ţigări, ca urmare a majorării accizelor în iulie 2006 şi a introducerei taxei pe viciu în acelaşi an, cu 20%. Adică exact procentul cu care vor fi majorate preţurile şi pe 1 ianuarie. În septembrie 2006, cota de piaţă volumică a ţigărilor de contrabandă a crescut la 15,5%, de la 9,8% cât era în decembrie 2005. Incertitudinile cu privire la statutul magazinelor duty-free, responsabile pentru comercializarea a o treime din aceste produse, din prima parte a anului 2008, şi închiderea pe această perioadă a acestora au coborât cota volumică a contrabandei la 12%. Redeschiderea magazinelor duty-free şi majorările în avans ale accizelor au condus la creşterea cotei de piaţă a produselor de contrabandă la 19,6% în noiembrie 2008.
Cuie de coşciug
Odată cu contrabanda, care a crescut datorită marjei de profit majorate de preţul umflat de accize al produselor legale, a înflorit şi imaginaţia traficanţilor. Gândindu-se parcă la ultima dorinţă a clienţilor, aceştia au apelat la mijloace de transport al produselor traficate din ce în ce mai ingenioase. Astfel, pe 16 septembrie, lucrătorii vamali din cadrul Direcţiei Regionale pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Braşov au anunţat că au reţinut în vederea confiscării 1.740 de pachete ţigări de contrabandă, în valoare totală de aproximativ 4.000 de lei, ascunse în două sicrie. Descoperirea a fost făcută în urma unui control inopinat nu pe Lumea de Apoi, ci la sediul unei societăţi comerciale din judeţul Covasna, care avea ca obiect de activitate prelucrarea lemnului. Lucrătorii vamali au descoperit ţigaretele ascunse în două sicrie aflate la sediul firmei.
Tutunul ţine şi de foame
La rândul lor, poliţiştii de frontieră şi lucrătorii vamali doljeni au descoperit într-un TIR ce transporta produse de patiserie din Grecia, pentru o firmă din România, ascunse prin metoda “capac”, peste 350.000 pachete de ţigări fară documente legale. Conform documentelor de însoţire a mărfii, şoferul transporta 3.432 cutii cu produse de patiserie (bake rolls) din Grecia pentru o societate comercială din România. În spatele cutiilor de “bake rolls”, surpriză: clienţii ar fi trebuit să fie hrăniţi cu 358.320 de pachete ţigări netimbrate pentru care şoferul nu poseda documente justificative de provenienţă şi transport.
„Vicioşii” bulgari plătesc pensiile nefumătorilor
În pofida faptului că fumatul dăunează sănătăţii, şi deci micşorează cel puţin teoretic durata de viaţă a fumătorilor, Ministerul Finanţelor din Bulgaria a anunţat că va majora accizele impuse ţigaretelor cu aproape 25%, de la 58 de euro/1.000 de ţigarete la 72 de euro, cu scopul de a strânge bani pentru pensii şi a putea reduce contribuţia obligatorie de asigurări sociale. Cu alte cuvinte: fumezi, n-apuci pensia, dar plăteşte-o măcar pe-a nefumăturilor. Nivelul vizat pentru accize este cu 20% peste cel minim negociat de autorităţile de la Sofia cu Comisia Europeană pentru anul viitor. Un studiu european elaborat în 2008 arată că Bulgaria se plasează pe locul doi în Europa în funcţie de numărul de fumători. Un alt studiu, naţional, consemnează că în 2007 peste 46% din cetăţenii bulgari de sex masculin şi mai mult de 32% din femei fumau.