După o euforie de mai mulţi ani în care am cumpărat lucruri scumpe, de care nu aveam nevoie, cu bani pe care nu-i aveam, acum cei mai mulţi dintre noi am devenit pesimişti ca urmare a efectelor negative ale crizei economice, care ne va schimba comportamentul de consum şi cel financiar.
O pondere de 44% din populaţia urbană a devenit pesimistă cu privire la situţia economică şi socială, 36% dintre români sunt mai degrabă neutri, considerând că situaţia se va menţine ca în prezent, în timp ce doar 21% se declară optimişti, relevă un sondaj realizat de IRSOP pentru BCR Banca pentru Louinţe.
Potrivit institutului de sondaje a opiniei publice, pesimiştii consideră că în ţară lucrurile merg rău, că situaţia lor economică s-a înrăutăţit şi va continua să se înrăutăţească, se consideră expuşi la şomaj ei înşişi sau cineva din familie.
Mai rău, consideră sociologii, sperietura provocată de criză se va menţine la nivelul comportamentului populaţiei o perioadă mai îndelungată decât va persista criza economică. „După ce oamenii trec printr-un traumatism de genul acestei recesiuni, rămân încă multă vreme cu sentimentul că lucrurile merg în continuare prost, chiar după ce criza s-a finalizat. Este vorba de o inerţie a dezastrului, în care oamenii nu realizează efectiv că lucrurile au intrat în normal”, spune Petre Datculescu, directorul general IRSOP.
Pe termen lung va creşte economisirea
Sperietura crizei ne va schimba comportamentul, iar cea mai importantă schimbare va consta în creşterea tendinţei de a ne proteja ceea ce avem decât de a câştiga ceea ce nu avem, o reorientare spre conservarea resurselor personale. „Un semnal foarte bun ce reiese din sondaj este acela că majoritatea populaţiei (63%) nu mai este dispusă să plătească un preţ exagerat pentru a intra imediat în posesia unui bun, aşa cum s-a întâmplat în perioada ce a precedat criza”, consideră Datculescu.
De ce este acest lucru atât de important? „Pentru că cele mai mari dezastre financiare apar atunci când oamenii sunt dispuşi să plătească cât nu face, din diverse motive. Atunci când se întâmplă aceasta, este sigur că piaţa financiară se năruie, iar situaţia bulei imobiliare de la noi a dovedit acest lucru”, spune directorul IRSOP.
Potrivit acestuia, efectele pe termen lung ale crizei se vor manifesta în principal prin tendinţa ca tot mai puţini să-şi dorească un lucru acum, în orice condiţii, în timp ce tot mai mulţi vor fi dispuşi să economisească, pentru a-şi asigura situaţia materială în cazuri de criză.
Ne-am dorit cu mintea şi am plătit cu inima
Nevoia de siguranţă şi protecţie devine mai importantă decât obţinerea unor avantaje acum şi cât mai repede, pentru că am constatat că acestea se pot transforma, peste noapte, în dezavantaje. „Comportamentul investiţional ideal este atunci când ne dorim cu inima şi cumpărăm cu mintea, însă noi am procedat invers: ne-am dorit cu mintea şi am cumpărat cu inima”, spune Datculescu. Efectul cel mai grav a fost supraîndatorarea: am cumpărat lucruri de care nu aveam nevoie cu bani pe care nu-i aveam. În acelaşi timp, speculaţiile au condus la apariţia unor excese, precum jocurile piramidale sau balonul imobiliar, precum şi la creşterea exagerată a preţurilor altor active.
Ce a condus la acest comportament care s-a dovedit, în final, greşit? Sociologii consideră că dorinţa de a trăi bine şi acum s-a născut din privaţiunile îndelungate ale românilor, ei justificându-şi astfel dreptul la o reparaţie rapidă. „Cu cât oamnii sunt mai subjugaţi de dorinţe emoţionale cu atât cheltuie mai multă energie pentru a le justifica emoţional”, spune Datculescu.
În aceste condiţii, precizează acesta, latura economisirii a fost neglijată, iar comportamentul cu privire la constituirea de rezerve financiare a rămas neschimbat de-a lungul ultimilor 9-10 ani, relevă cercetările.
Criza însă a afectat puternic populaţia, cu preponderenţă pe cei din clasa mijlocie, care reprezintă şi baza societăţii, categoriile de la extreme fiind mai protejate: bogaţii rămân cu suficiente resurse chiar dacă averile se reduc, în timp ce săracii se bucură de protecţia socială a statului.
În consecinţă, tendinţa de economisire devine inevitabilă, este o lege inexorabilă ca efect al unei crize economice. „Oamenii au văzut acum ce se poate întâmpla: în câteva zile se pot nărui situaţii ce păreau foarte stabile. Apare astfel instinctul natural de a se reface rezervele anterioare”, adaugă şeful IRSOP, ceea ce înseamnă că euforia consumului se va relua odată cu finalizarea crizei, însă mult mai moderat.
Avantajele sistemului de economisire-creditare (bauspar)
Tendinţa de economisire şi de siguranţă a investiţiilor ar putea avantaja unele produse financiare precum economisirea-creditarea destinată investiţiilor în domeniul locativ. Potrivit unui sondaj realizat de IRSOP pentru BCR Banca pentru Locuinţe, a crescut semnificativ intenţia populaţiei de a investi în îmbunătăţirea condiţiilor de locuit: de la 72% anul trecut la 85% în acest an.
Sistemul de economisire-creditare devine astfel şi mai atractiv, spune Carmen Schuster, vicepreşedintele BCR Banca pentru Locuinţe. Oferă siguranţă, prin economisirea regulată, dobândă fixă pentru economii, dobândă fixă la credit, posibilitatea de a rambursa mai devreme banii depuşi. Un astfel de produs oferă şi confort psihic, fiind un sistem flexibil: există posibilitatea de a retrage banii oricând şi de a renunţa la credit, păstrând profitul sau obţinerea creditului înainte de economisire a 40-50% din valoarea acestuia. Produsul tip bauspar are şi o serie de avantaje financiare: prima de la stat, dobânda la credit mai mică decât media pieţei, rambursarea în maxim 7 ani, posibilitatea de a folosi banii şi în alte scopuri, după o perioadă de 5 ani.
Pentru a doua jumătate a anului, BCR Banca pentru Locuinţe preconizează încheierea a încă 40.000 de contracte de economisire-creditare, ajungând astfel la sfârşitul anului 2009 la un stoc total de 130.000 de contracte, cu o valoare contractuală de peste 2,8 miliarde lei. Banca se aşteaptă în anul viitor la o creştere de aproximativ 25% a afacerilor.
Conform sondajului IRSOP, există un potenţial de aproximativ 0,5 milioane de clienţi ai produselor tip bauspar în România.
Carmen Schuster consideră că produsul de economisire-creditare, care reprezintă o investiţie sigură pe termen lung, va avea de câştigat şi ca urmare a maturizării comportamentului consumatorilor. Ea crede că după criză lumea va învăţa cum să-şi administreze mai precaut situaţia financiară şi să nu mai facă aceleaşi greşeli. „Asistăm acum şi la maturizarea consumatorului, pentru că înainte foarte multe lucruri păreau foarte facile iar în final am constatat că a fost vorba de o mare naivitate. În alte state există o memorie colectivă a marilor crize, pe când noi am trăit în ultimii ani cu precădere într-o contină frenezie. Lucrurile se vor schimba acum şi ne vom gestiona mai matur finanţele personale”, spune reprezentanta BCR.
În acest sens, banca se va concentra pe educaţia consumatorilor, cărora le lipsesc informaţiile competente despre aceste tipuri de produse de economisire-creditare şi înţelegerea modului în care funcţionează, precum şi beneficiile rezultate.
