Miniştrii şi parlamentarii au datorii însumate de peste 82 de milioane de euro. Cele mai mari sume sunt împrumutate de la instituţii financiar-bancare, dar şi „mămicile” sau „prietenii din facultate” au acordat parlamentarilor sume uriaşe pentru diferite investiţii, cu preponderenţă în domeniul imobiliar. Cele mai „prietenoase” bănci cu politicienii sunt BCR, BRD, Banca Transilvania, Volksbank şi Raiffeisen Bank.
Mai mult de jumătate din demnitari - miniştri sau parlamentari - au datorii la bănci şi persoane fizice. Din 491 de demnitari, cât are România, 277 înregistrează datorii la instituţii financiar-bancare, societăţi comerciale sau la diferite persoane fizice. Suma înscrisă în declaraţiile de avere se apropie de 100 de milioane de euro, dar ar putea fi mult mai mare dacă se ia în calcul metoda brevetată de politicienii care şi-au transferat debitele pe numele unor rude.
Să spunem că din documentele oficiale rezultă o datorie ce poate rivaliza cu bugetul a două ministere mai mici.
Cei mai mari datornici la bănci sunt oamenii de afaceri Robert Negoiţă, Silviu Prigoană şi Elena Udrea, ale căror datorii depăşesc suma de 50 de milioane de euro. Desigur şi activele deţinute de aceştia sunt destul de importante, mai ales că social-democratul Robert Negoiţă este implicat în afaceri imobiliare, Silviu Prigoană este celebru pentru afacerile în domeniul salubrizării, iar Elena Udrea este celebră atât pentru aranjamentele cu o bancă de top, cât şi pentru afacerile soţului ei, Dorin Cocoş, sau ale prietenilor acestuia.
Robert Negoiţă totalizează datorii la bănci în sumă de 40.821.284 de euro, cele mai mari debite fiind înregistrate către Credit Europe Leasing - în sumă de 9,447 milioane de euro - şi Piraeus Leasing - 8,2 milioane de euro. Pe de altă parte, omul de afaceri democrat-liberal Silviu Prigoană are credite în valoare de 2.938.448,64 lei, 831.920 dolari şi 5.301.608 euro, al căror sold în luna iunie 2009 era de 2.504.216 lei, 785.269,86 dolari şi 5.083.301,42. Patronul grupului de firme Rosal, care are şi calitatea de deputat, înregistrează cele mai multe datorii la Banca Transilvania, iar cel mai mare împrumut a fost contractat în anul 2007, cu scadenţa în 2028, la sucursala Unirii.
Un alt democrat-liberal, Cristian Boureanu, are datorii de peste 6 milioane de euro la bănci din România sau din străinătate, dar este şi un client al „mătuşilor”. Ministrul turismului, Elena Udrea, este deja celebră pentru împrumutul de 3.297.000 de euro de la BRD.

Băncile „prietene”
În vizorul politicienilor ce căutau extrafonduri pentru investiţii au intrat băncile care şi-au consolidat de mulţi ani poziţia pe piaţa din România. Cele mai multe credite au fost contractate de la Banca Comercială Română (BCR), la care demnitarii au de restituit 95 de contracte de creditare. La mică distanţă se află BRD, care a oferit 74 de credite politicienilor, foarte des menţionată fiind agenţia bancară de la Parlament. Unul dintre clienţii de notorietate ai BRD este Elena Udrea, care are de restituit 3.297.000 de euro în 2010. Cu suma împrumutată în anul 2007 de la BRD, Elena Udrea susţine că a cumpărat un teren pe care construieşte un ansamblu rezidenţial. Iniţial, creditul era scadent în anul 2009, dar având în vedere că ministrul a fost lovit de criza financiară, creditul a fost rescadenţat pentru 2010.
Şi Banca Transilvania se află în topul preferinţelor politicienilor care iau credite, unul dintre cei mai buni clienţi fiind Silviu Prigoană. Acesta are datorii însumate de 5.172.335 de euro, la care se adaugă 2.927.947 de lei la Banca Transilvania. La egalitate în topul băncilor preferate de politicieni pentru împrumuturi sunt Volksbank şi Raiffeisen, care au acordat câte 23 de credite demnitarilor români.

Topul demnitarilor cu prieteni adevăraţi
Majoritatea demnitarilor care au împrumutat sume mari au folosit banii pentru diferite investiţii imobiliare, lucru menţionat de altfel cu sinceritate în declaraţiile de avere. Moneda preferată pentru împrumuturi este euro, dar există şi situaţii în care politicienii au optat pentru produsele în franci elveţieni. Este cazul deputatului PSD+PC Valeriu Steriu, care a contractat două credite de 509.000 franci în 2008 cu scadenţa în 2028 şi altul în valoare de 405.115 franci, contractat în 2007, cu scadenţa în 2027. Mulţi dintre politicienii ajunşi în funcţii au ocolit însă cu graţie legea şi au ascuns numele persoanelor de la care au împrumutat banii.
Dar criza financiară şi blocajul imobiliar par să fi devenit un adevărat coşmar şi pentru o parte din parlamentarii debitori, având în vedere creditele sau împrumuturile private pe care le-au luat. Cum şansele de a returna la timp sumele împrumutate scad pe măsură ce se accentuează criza, politicienii au recurs la reeşalonări. Cel mai uşor s-au descurcat politicienii împrumutaţi la rude de gradul 1.
Din cei 277 de demnitari cu datorii, 51 au recurs la împrumuturi către persoane fizice, mai mult sau mai puţin cunoscute, cu sau fără contract legalizat la notariat. Suma totală luată de la „prieteni” şi „mătuşi” este de 3.861.778 de euro, 2.980.774 de lei şi 27.000 de dolari. De unde se poate vedea destul de clar că politicienii români sunt mai ataşaţi de moneda europeană, în timp ce leul pierde teren. Cât despre împrumuturile în dolari, acestea sunt aproape inexistente între prieteni.
Există între parlamentari şi miniştri procedeul de a da declaraţii ambigue atunci când vine vorba de avere, astfel că majoritatea aplică sintagma „persoană fizică” pentru creditor, deşi ar trebui să menţioneze numele acestuia. Deputatul PD-L Vasile Gherasim este şi el înconjurat de prieteni cu dare de mână şi a obţinut în 2005 un împrumut de 150.000 de euro, ce trebuie achitat în 2010, şi în 2006 un alt împrumut, de 40.000 de euro, care ar trebui plătit până în 2010. Nici deputatul social-democrat Mircea Silvestru Lup nu s-a grăbit să se îndatoreze la bănci. Acesta a luat 100.000 de euro în două tranşe de la Cornel Ilie Lup, 70.000 de euro cu scadenţă în 2015 şi 30.000 de euro cu scadenţă în 2017. Deputatul liberal Mihai Banu s-a îndatorat şi el la familie anul trecut cu 100.000 de euro. Suma va trebui rambursată până în 2012 către Lucian Banu şi Cătălin Banu.

Demnitari cu împrumuturi „de la mama”
La fel cum studenţii merg la facultate cu bani de acasă, unii demnitari au ajuns să declare împrumuturi de milioane de euro primite de la părinţi pentru diferite investiţii private. Primul în topul parlamentarilor împrumutaţi este Cătălin Cherecheş, unul dintre tinerii oameni de afaceri din Baia Mare, ales deputat pe listele PSD. Potrivit propriei declaraţii de avere, el are o datorie de 1.500.000 de euro către mama sa, Viorica Cherecheş. Suma provine din valorificarea unei proprietăţi deţinute în Baia Mare. „Nu aş putea spune chiar investiţie, dar banii i-am băgat în zona imobiliară. Mai precis, este vorba de o clădire din zona centrală a municipiului Baia Mare, ce are destinaţie de sedii de birouri. Este terminată şi a fost deja dată în exploatare. Banii i-am mai investit într-o clădire a cărei construcţie se va finaliza în 2010, care este ocupată parţial de sedii de firme şi locuinţe. Nu există o criză atât de accentuată cum se plâng unii, ci doar un blocaj provenit din faptul că ne-am obişnuit să facem profituri de cinci ori mai mari, dar să ştiţi că acum se poate câştiga la fel de bine şi dublu”, spune Cătălin Cherecheş, adept al investiţiilor fără credite cu dobânzi la bănci, mai ales că mama sa nu îl presează să-i returneze banii.
Locul doi este ocupat la mare distanţă de un alt social-democrat: Constantin Mazilu, care a împrumutat de la diferite persoane 450.000 de euro. „Mătuşile” deputatului social-demo-crat sunt Tudora Nicolae, de la care a luat 130.000 de euro, Marin Marcela, care l-a împrumutat cu 120.000 de euro, şi Gunther Muller, care a contribuit şi el la îndatorarea politicianului cu 100.000 de euro. Ultima pe lista celor care i-au acordat împrumuturi este cântăreaţa Floarea Calotă, care i-a dat tot 100.000 de euro.
Ministrul dezvoltării regionale şi locuinţei, Vasile Blaga, este şi el un împrumutat cu multă convingere, din moment ce a reuşit să strângă de la diferite persoane aproape 400.000 de euro. Printre creditorii lui Vasile Blaga este Doina Stoia, de la care a luat în anul 2007 suma de 600.000 de lei, cu scadenţă în anul 2017. Doina Stoia este sora liderului PD-L Mediaş, Florin Munteanu. „O cunosc pe Doina din 1976, de când eram în şcoala generală, sunt prietenii mei. Este sora celui mai bun prieten al meu, al fratelui meu”, a declarat Vasile Blaga. De la Valer Crişan, ministrul a contractat un împrumut de 500.000 de lei, în anul 2007, cu scadenţă tot în anul 2017. Valer Crişan a fost acţionar al societăţii BAT Mediaş, fiind asociat cu Florin Munteanu, liderul PD-L Mediaş. În acelaşi an, Vasile Blaga a mai achiziţionat un apartament de la Cristina Ghimuşan, cu scadenţa la sfârşitul acestui an, suma finală de achiziţie fiind de 215.000 de euro. Curios este că veniturile familiei Blaga din anul precedent arată că de la bănci membrii acesteia nu ar fi putut să împrumute 400.000 de euro. Asta dacă ne referim la veniturile de 63.821 de lei înregistrate anul trecut de ministrul dezvoltării.

AlŢi prieteni vechi...
Datorii către prieteni vechi are şi senatorul PSD Adrian Ţuţuianu, care se află în topul demnitarilor îndatoraţi. Ţuţuianu a obţinut în 2007 suma de 162.000 de euro de la Anton Rădulescu, cu obligaţia de a achita împrumutul până în anul 2011. Acesta este însă un mic latifundiar, iar suma împrumutată păleşte în faţa valorii terenurilor deţinute, numai la Odobeşti politicianul fiind proprietarul a 10 hectare. Anton Rădulescu este fostul patron al fabricii de ciment de la Fieni (judeţul Dâmboviţa), societate care a fost vândută în urmă cu doi ani. „Pe mine mă leagă de Anton Rădulescu o prietenie de mulţi ani. Faptul că m-a împrumutat cu această sumă de bani nu pune la încercare prietenia noastră. Nu am făcut vreo mare afacere cu banii. Am cumpărat un apartament cu două camere într-un ansamblu imobiliar. Acum preţul apartamentului este aproape la jumătate”, spune azi senatorul Adrian Ţuţuianu. Interesant este că omul de afaceri Anton Rădulescu este un fost consilier judeţean în Dâmboviţa, personaj controversat, fiind acuzat de devalizarea Tagrimex Romcif Fieni. Numele lui Rădulescu este legat şi de retrocedarea a 17 hectare de teren în zona localităţii Moroieni, în care se afla sursa cunoscută sub denumirea de „Şapte izvoare”, pe care Rădulescu şi-a deschis fabrica de apă, prin firma Ram Prod SRL.

Boureanu, la scadenţă
Deputatul democrat-liberal Cristian Boureanu are datorii imense, dar şi conturi consistente. Datoriile către persoane fizice au scadenţa anul acesta, după ce au fost contractate anul trecut, semn că tânărul politician a fost foarte sigur pe veniturile sale. În septembrie 2008, Boureanu a luat cu împrumut suma de 150.000 de euro de la Marilena Giuşcă. Tot în acelaşi an, el înregistra o datorie de 104.278 de euro faţă de Alecsandrina Neagu, Bogdan Maria şi Florica Tima, cu scadenţă în 2009. În cazul lui Cristian Boureanu problema solvabilităţii nu se poate pune, deoarece acesta are venituri constante din dividende şi salarii care depăşesc 500.000 de lei anual. Marilena Giuşcă, prietenă de familie cu Cristian Boureanu, s-a arătat foarte indignată de curiozitatea noastră legată de acest împrumut. „Care este problema? Dau bani cui vreau!”, a fost reacţia Marilenei Giuşcă, proprietar al mai multor apartamente în ansambluri rezidenţiale noi. Adresa de e-mail cu care se recomandă pe site-urile de imobiliare aparţine societăţii Bridge Europe Consulting, al cărei acţionar majoritar este Ozana Ştefania Gabriela Giuşcă. Societatea are ca acţionar minoritar o firmă de consultanţă financiară din Londra, Bridge Europe Consulting LTD. Şi Cristian Boureanu s-a arătat surprins de interesul jurnalistic legat de datoriile sale şi a încercat să lămurească lucrurile, după ce a fost avertizat de creditorii săi. „Nu mi se pare normal să sunaţi persoanele de la care am împrumutat bani şi să întrebaţi despre mine. Eu sunt persoană publică, dar ei nu au nimic cu asta. Nu mai intraţi în viaţa altor persoane”, a reacţionat Cristian Boureanu. „Doamna Giuşcă mi-a fost colegă de facultate şi suntem vechi prieteni de familie. Împrumuturile au fost folosite pentru a susţine diferite investiţii. Spre exemplu, am o fir-mă cu fratele meu, la care facem panouri de construcţii industriale tip sandvici. Vreau să vă spun că vânzările merg la 55% faţă de anul trecut. Şi în piaţa imobiliară este un blocaj. Eu nu sunt de acord că trebuie să se vândă oricum. Sunt terenuri atractive, dar dacă băncile nu mai dau credite ai nevoie de un investitor cu lichidităţi. Suma cealaltă cred că se referă la un avans pe care l-am dat pentru achiziţia unui teren şi cât a mai rămas este diferenţa rămasă ca să achit datoria... nu este un împrumut propriu-zis”, ne-a declarat Cristian Boureanu.