Ministerul Finanţelor Publice (MFP) şi Banca Naţională a României (BNR) vor avea de rambursat, în perioada 6 august 2012-15 martie 2016, cele 12,36 miliarde de euro (11,443 miliarde Drepturi Speciale de Tragere – DST -  la cursul de 1,08 de săptămâna trecută - fără dobânzile aferente) împrumutate de la FMI. În scadenţarul publicat în Monitorul Oficial însă, suma totală de rambursat apare ca fiind de numai 11 miliarde de euro (10,21 miliarde DST), oficialii români uitând că banii din tranşa a III-a se iau (dacă îşi fac temele), dar se mai dau şi înapoi.
Din cele 12,36 miliarde, 1,7 miliarde de euro vor fi plătite direct de MFP din taxe şi impozite sau din alte împrumuturi, restul urmând a fi achitat de către BNR. Asta dacă nu cumva Guvernul va solicita ca părţi din tranşele IV-VIII să alimenteze bugetul, şi nu rezerva valutară a BNR, aşa cum s-a întâmplat cu jumătate din tranşele II şi III. Dacă Executivul României va solicita ca jumătate din restul tranşelor să finanţeze deficitul bugetar, sumele care vor trebui rambursate către FMI direct de MFP, deci cele plătite de contribuabili, ar putea ajunge la 3,8 miliarde de euro.

Guvern freudian
Interesant este faptul că documentul, publicat în Monitorul Oficial, conţine o eroare de 1,36 miliarde de euro! Împrumutând un termen din psihanaliză, se poate vorbi despre un act ratat al Guvernului. Prin act ratat se înţelege un fapt al vieţii cotidiene, în general lipsit de importanţă, care survine pe neaşteptate, accidental, în comportamentul normal al unei persoane. El se poate manifesta prin pierderea unui obiect, prin folosirea unui alt cuvânt (sau cifră în cazul de faţă) sau printr-un lapsus.
Actul ratat are o semnificaţie psihologică, nu este întâmplător şi arată intenţiile inconştiente ale persoanei respective. În cazul acesta, fie că guvernanţii n-ar prea vrea să mai înapoieze banii FMI, fie că publicarea obligaţiilor de plată ale României le creează un disconfort vizibil. Oficialii MFP pot invoca stresul în care au lucrat în ultimul timp, numai că, potrivit dicţionarului de psihiatrie, „anumiţi factori psihofiziologici, cum ar fi oboseala sau starea de excitaţie (provocată probabil de nerăbdarea cu care oficialii aşteaptă miliardele de la FMI - n.r.) pot favoriza apariţia actului ratat, însă aceşti factori nu explică un act ratat”.

MFP va publica o erată
Chestionat de SFin în legătură cu valoarea totală mai mică a sumei cuprinse în scadenţar, MFP susţine că este vorba de o eroare de redactare. „Referitor la valoarea totală a rambursărilor tranşelor de la FMI, conform scadenţarului de rambursare publicat în Monitorul Oficial din 22 septembrie 2009, vă informăm că, dintr-o eroare de redactare, nu s-au cuprins în rambursările anuale totale (coloana a doua) rambursările anuale aferente tranşei a III-a (exceptând rambursările din 15 decembrie 2014), respectiv suma de 1.232,875 milioane DST. Dacă la rambursările totale prezentate în MOF, în sumă de 10.210,125 milioane DST, se adaugă suma de 1.232,875 milioane DST, menţionată mai sus, obţinem valoarea totală a creditului, de 11.443,0 milioane DST. MFP va solicita Monitorului Oficial publicarea unei erate, în sensul rectificării acestei informaţii”, precizează MFP.
Potrivit Legii 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, „în cazul în care, după publicarea actului normativ, se descoperă erori materiale în cuprinsul său, se procedează la publicarea unei note cuprinzând rectificările necesare. Se interzice modificarea prevederilor unor acte normative prin recurgerea la operaţiunea de rectificare, care trebuie limitată numai la erorile materiale. Rectificarea se face la cererea organului emitent, cu avizul Consiliului Legislativ”.

Respiraţie artificială de un miliard de euro
Săptămâna trecută, FMI a virat banii aferenţi celei de-a doua tranşe din împrumutul stand-by, respectiv echivalentul a 1,85 miliarde de euro, din care jumătate au intrat la rezerva valutară a Băncii Naţionale a României şi jumătate în contul Trezoreriei statului, aflat la BNR. „Suma destinată acoperirii deficitului bugetar a fost virată în dolari, echivalentul a 859 milioane DST. Astfel, Trezoreria a primit 1,359 miliarde dolari”, a declarat secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Publice, Bogdan Drăgoi.
În prealabil, board-ul FMI aprobase scrisoarea suplimentară la acord, noua destinaţie a celei de-a doua tranşe, dar şi recomandările care trebuie avute în vedere de către următoarea misiune de experţi care va veni la Bucureşti pentru a doua evaluare. Suma, în valoare de 1,718 miliarde DST, echivalentul a 1,85 miliarde de euro, din împrumutul de la FMI, a fost pusă la dispoziţia României în mai puţin de 48 de ore de la aprobare. Potrivit memorandumului tehnic de înţelegere la acordul cu FMI, a treia tranşă, de 1,409 miliarde DST (aproximativ 1,5 miliarde de euro), ar urma să fie acordată în luna decembrie. Prima tranşă de la FMI, de cinci miliarde de euro, a intrat în luna mai la rezerva BNR.

Vårfuri de plată în anticamera euro?
România va trebui să plătească prima rată de rambursare la împrumutul contractat de la FMI pe data de 6 august 2012, când din rezerva BNR vor trebui să plece către Fond 546,25 milioane DST, echivalentul a 590 de milioane de euro. În 2012, ratele la creditul FMI vor costa România 1,3 miliarde DST (1,41 miliarde de euro), din care BNR va achita cea mai mare parte, respectiv 1,29 miliarde de euro, restul urmând să intre în sarcina MFP (adică a bugetului de stat, alimentat de taxele şi impozitele plătite de contribuabili), respectiv circa 120 de milioane de euro. Ulterior, în fiecare din anii 2013 şi 2014, România, prin „tandemul” BNR-MFP, va trebui să plătească FMI, sub formă de rate la credit, câte 4,3 miliarde DST (4,6 miliarde de euro). În ultimii doi ani de rambursare, povara plăţilor este programată să scadă semnificativ, la 1,5 miliarde de euro în 2015 şi doar 118 milioane de euro în 2016.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, declara, la începutul lunii septembrie, că România îşi menţine în continuare proiectul de a adopta moneda unică europeană în 2014, ceea ce presupune, mai întâi, intrarea în mecanismul ratelor de schimb (ERM II) în 2012. În cadrul acestui mecanism, timp de doi ani, inflaţia nu trebuie să depăşească cu mai mult de 1,5% rata celor trei state membre UE cu cele mai mici inflaţii, dobânda medie la titluri de stat pe termen lung trebuie să nu depăşească cu mai mult de 2% media dobânzii echivalente a statelor cu cele mai mici astfel de dobânzi, deficitul bugetar trebuie menţinut sub 3% din PIB, datoria publică - sub 60% din PIB, iar cursul de schimb al leului faţă de euro trebuie să se încadreze într-un interval de +/-15% faţă de o paritate stabilită de autorităţile europene. Problema este că, în 2012-2014, toate aceste criterii vor trebui îndeplinite în condiţiile în care rambursările totale către FMI vor fi de peste 10,6 miliarde de euro.

Finanţele bat şaua FMI să priceapă băncile din Romånia
Cheltuielile pentru acoperirea deficitului bugetar se vor reduce, întrucât împrumuturile externe, inclusiv finanţările de la FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială, asigură condiţii mai bune decât piaţa internă de capital, a ţinut să precizeze Ministerul Finanţelor Publice, săptămâna trecută, într-un comunicat oficial. „Pentru anul 2009, finanţarea deficitului bugetar se va realiza în proporţie echilibrată din surse interne şi externe. Condiţiile financiare ale împrumuturilor externe contractate de la aceste instituţii internaţionale sunt mai favorabile decât cele aplicabile împrumuturilor de pe piaţa internă de capital, iar utilizarea acestor instrumente pentru finanţarea deficitului bugetar determină diminuarea cheltuielilor cu dobânzile”, se spune în comunicatul Finanţelor.
Finanţarea parţială a deficitului bugetar din surse externe înseamnă costuri reduse cu plata dobânzilor şi mai multe resurse de creditare pentru mediul privat, mai arată ministerul. În primele luni ale anului, deficitul bugetar a fost finanţat în principal prin emisiuni de titluri de stat pe piaţa internă, până la acordarea primelor tranşe de la FMI, Comisia Europeană şi a primului împrumut de la Banca Mondială (BM). Dobânzile la împrumuturile în lei prin titluri de stat s-au plasat în jurul valorii de 11% în cea mai mare parte a anului, ele scăzând sub 10% pentru prima dată la începutul lunii septembrie. Finanţele s-au împrumutat cu aproximativ 54 de miliarde de lei de la începutul anului prin titluri de stat, de peste zece ori mai mult decât suma contractată în tot anul 2008, iar cheltuielile cu dobânzile la bugetul general consolidat au crescut cu 50,1% după primele şapte luni ale anului, la 3,46 miliarde de lei.

FMI - în foame mare de bani
Statele din G20 au decis, în aprilie, la Londra, să suplimenteze resursele FMI cu 500 de miliarde de dolari, la 750 de miliarde de dolari, pentru a întări capacitatea de creditare a instituţiei financiare internaţionale. Uniunea Europeană s-a angajat să participe cu 175 de miliarde de dolari (125 de miliarde de euro), iar marile economii emergente - China, India, Brazilia şi Rusia - cu 80 de miliarde de dolari. Luna aceasta, Franţa a decis să acorde FMI un împrumut de 11,1 miliarde de euro, iar banca centrală a Germaniei - Deutsche Bundesbank - a semnat cu Fondul un acord de împrumut de 15 miliarde de euro. Potrivit directorului general al FMI, statele cu venituri reduse au nevoie de finanţare externă suplimentară de 55 de miliarde de dolari pentru 2009 şi 2010, din care Fondul ar putea asigura doar o treime. În plus, FMI a aprobat, tot luna aceasta, un plan de vânzare a unei cantităţi limitate din rezervele sale de aur, pentru a putea să acorde împrumuturi „ţărilor celor mai sărace” şi pentru a-şi consolida conturile, după cum a anunţat directorul general al Fondului, Dominique Strauss-Kahn. Fondul va vinde 403,3 tone de aur, respectiv o optime din rezerve, susţinând că nu va „bulversa” piaţa metalului preţios, al cărui preţ a ajuns, în ultima vreme, la maxime istorice. FMI este al treilea mare deţinător de aur din lume, cu rezerve de 3.217 tone, după SUA şi Germania. Instituţia a precizat că este pregătită să vândă aur băncilor centrale ale celor 186 de state membre care ar fi interesate sau pe pieţele de mărfuri, în mai multe etape. China, India şi Rusia şi-au manifestat deja interesul pentru achiziţia de aur de la FMI. Cele trei state vor să-şi reducă dependenţa faţă de dolar şi să-şi sporească influenţa în cadrul FMI, dominat în prezent de Statele Unite şi UE. În urma vânzării de aur, FMI îşi va diversifica şi sursele de venit, în condiţiile în care experţii estimează un deficit al Fondului de 400 de milioane de dolari (272 de milioane de euro) pentru 2010.