Paradoxul agriculturii româneşti: poate hrăni 100 de milioane de oameni, dar consumăm mai multe alimente importate din alte ţări decât cele produse în România. Mai grav, apreciază analiştii BCR, deşi agricultura reprezintă una dintre şansele relansării economice, acest lucru nu se poate face decât cu ajutorul invetiţiilor străine şi a fondurilor europene. Nu ne putem baza pe forţe proprii, din cauza fragmentării terenurilor agricole, a investiţiilor reduse, a fenomenului de îmbătrânire a populaţiei la sate şi sărăcia larg răspândită în mediul rural.
„Agricultura românească poate deveni o prioritate pentru investitorii străini, datorită preţului scăzut al terenurilor, întinderea vastă a suprafeţelor arabile şi solul de calitate, ingredientele perfecte pentru dezvoltarea unei afaceri de succes de către orice investitor străin”, spune Lucian Anghel, economistul şef al BCR, cu ocazia prezentării Raportului Agricultura 2009.
Deficitul comercial pe segmentul produselor agricole este semnificativ (-706 milioane euro în primele cinci luni din acest an, în scădere totuşi faţă de -920 milioane euro în aceeaşi perioadă din anul precedent). Raportul menţionează că primii 50 de mari întreprinzători din domeniul agricol lucrează doar 4% din suprafaţa arabilă totală, respectiv circa 430.000 ha. Tendinţa ascendentă a preţului terenurilor agricole vizibilă până anul trecut, precum şi anticipaţiile de majorare ulterioară au avut un efect nefavorabil asupra procesului de comasare a terenurilor agricole.
Interesant este că Ministerul Agriculturii a raportat o creştere de 41% a exporturilor (803 milioane euro) în primele cinci luni ale anului, în principal grâu şi porumb în ţările europene. De altfel, în privinţa producţiei de cereale stăm cel mai bine. Estimările oficiale situează producţia de grâu în jurul a 5,3 milioane de tone în 2009, în timp ce consumul intern este de circa 3 milioane de tone anual. În aceste condiţii, nu ar trebui să se manifeste presiuni asupra creşterii preţului la pâine, însă acest lucru depinde într-o măsură destul de mare de calitatea grâului, care va putea fi evaluată abia la finele lunii septembrie.
„Rămânem în continuare cu deficit şi în domeniul agricol, dar potenţialul de a deveni exportator net este colosal”, apreciază Anghel.
Mâncăm în continuare legume străine
România consumă mai multe legume din import decât din producţia proprie. Astfel, importurile de legume au fost predominante şi în 2009, acoperind 60-65% din consumul total. Deşi suprafeţele recoltate au fost mai mari decât în anul anterior, se aşteaptă ca producţia de legume să fie semnificativ mai redusă, în condiţiile în care doar 1,3 milioane tone au fost recoltate în primele 7 luni, adică 38% din producţia totală a anului 2008, care a fost de 3,4 milioane tone.
Majoritatea supermaketurilor preferă să vândă produse importante la care au acces rapid. În aceste condiţii, rigidităţile întâlnite în stabilirea preţurilor produselor alimentare pe piaţa locală nu se vor diminua, în timp ce producţia internă va continua să-şi găsească greu drumul spre consumatorul final, potrivit analiştilor BCR.
Cu excepţia lunilor iulie şi august, când producţia locală de legume atinge un nivel maxim, în tot restul anului importurile sunt cele care deţin supremaţia. Supermarketurile nu pot fi învinuite în totalitate de această situaţie, apreciază BCR, deoarece ele au nevoie de o desfacere asigurată. Reuniunea forţelor producătorilor locali în asociaţii este foarte importantă pentru viitorul acestora, cu atât mai mult cu cât competiţia din partea Uniunii Europene va rămâne ridicată.
Unii producători din România au decis deja să-şi vândă pământul ca urmare a capacităţii scăzute de a lucra pământul în mod eficient. Totodată, mărimea medie a unei exploataţii agricole în România (2-3 hectare, în comparaţie cu o medie europeană de 25 de hectare) nu lasă loc aproape deloc îmbunătăţirii eficienţei în exploatare. BCR apreciază că Guvernul ar trebui să implementeze un nou model de impozitare în acest domeniu care să favorizeze unificarea parcelelor de teren agricol în exploataţii care să atingă dimensiuni apropiate de media UE.
Suntem importatori masivi de cartofi
Deşi România este una din ţările de top din punct de vedere al suprafeţei cultivate cu cartofi, producţia medie la hectar lasă mult de dorit: 15 tone/ha faţă de 40 de tone în Germania. Astfel că suntem importatori masivi de cartofi, iar producătorii locali acuză strategiile agresive ale celor din afară, sprijiniţi de guvernele lor prin subvenţii, înaintând oferte la preţuri foarte competitive.
Pe de altă parte, precizează BCR, pe plan intern există deficienţe mari cu privire la organizarea şi dotarea tehnică, un material săditor de slabă calitate şi resurse financiare limitate, toate acestea conducând la o eficienţă redusă comparativ cu cea a unor ţări vecine sau a zonei euro.
Depindem de condiţiile meteo
BCR apreciază că agricultura nu a cunoscut modificări structurale importante în ultima perioadă, iar situaţia acesteia rămâne oarecum neschimbată, fiind puternic influenţată de condiţiile meteo.
„Ne menţinem punctul de vedere potrivit căruia agricultura românească suferă de pe urma competitivităţii reduse faţă de UE sau alte ţări non-UE, cum este Turcia.
În ceea ce priveşte atragerea fondurilor europene destinate agriculturii, până în prezent aproape 70 milioane euro au fost efectiv atrase în perioada 2007-iunie 2009, ceea ce corespunde unui grad de absorbţie de doar 2,2%. BCR precizează însă că de obicei există un decalaj de 3 ani până în momentul în care absorbţia fondurilor UE devine mai vizibilă.