Banca Naţională a României (BNR) are suficiente fonduri pentru a controla cursul valutar pe o perioadă de mai mulţi ani, dacă doreşte acest lucru, consideră analiştii ING Bank. Motivele? Volumul rezervelor valutare este ridicat, iar piaţa valutară din România are o adâncime redusă, evaluată la doar 4 miliarde de euro ca medie lunară, faţă de 13 miliarde în Ungaria sau 21 de miliarde în Polonia. Conform calculelor ING, BNR a cheltuit 4,5 miliarde de euro pentru apărarea monedei naţionale, începând cu septembrie 2008.
În acelaşi timp, apreciază analiştii ING, nu există motive să ne aşteptăm la o depreciere substanţială a monedei naţionale ca în octombrie 2008 şi începutul acestui an, pentru că percepţia asupra economiei globale s-a îmbunătăţit.
Pe de altă parte, bancherii se aşteaptă ca leul să se mai deprecieze, pe măsură ce ţara noastră trebuie să-şi achite volumul mare al datoriei externe, o parte din bani putând fi luaţi din rezerva în valută a BNR.
De asemenea, BNR ar putea avea motive să lase cursul să crească, realizând că un leu puternic nu aduce beneficii pe termen scurt: raportul salarii productivitate nu s-a îmbunătăţit, ba chiar s-a deteriorat, aşa cum arată şi o recentă prezentare a guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.
În concluzie, apreciază analiştii ING, o depreciere suplimentară a leului ar fi necesară înainte de startul unei noi tendinţe de apreciere pe termen mediu şi lung a monedei naţionale. Ca atare, ING prognozează un curs mediu de 4,3 lei la finalul trimestrul trei din 2009 (septembrie), 4,5 lei la sfârşitul anului, 4,6 lei în martie 2010, 4,5 lei la sfârşitul lunii iunie 2010, 4,4 lei în septembrie 2010 şi din nou 4,3 lei în decembrie 2010.
Nu de aceeaşi părere sunt analiştii Raiffeisen Bank. Aceştia invocă declaraţiile guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, potrivit cărora nu ar exista motive pentru un leu mai slab, dată fiind ajustarea mai puternică decât era necesar a deficitului de cont curent. Deficitul contului curent a ajuns la 5,1% în trimestrul doi din 2009, faţă de 12,9% din PIB în trimestrul trei al anului trecut. În acelaşi timp, pachetul financiar de la instituţiile internaţionale acoperă nevoia de finanţare externă a ţării pentru acest an. În plus, indicatorii de vulnerabilitate externă s-au îmbunătăţit (de exemplu, datoria externă pe termen scurt a scăzut substanţial), apreciază Raiffeisen.
Spre deosebire de ING, prognoza de curs a Raiffeisen Bank este opusă: analiştii români ai băncii austriece consideră că leul se va aprecia până la finalul anului, leul urmând să ajungă în decembrie la 4,20 lei, la 4,10 lei în martie 2010 şi 4,00 lei în iunie anul viitor.
