Bancherii consideră că relansarea creditării şi scăderea dobânzilor la împrumuturi se vor produce abia după revenirea economiei, întrucât riscurile aferente finanţărilor sunt ridicate. În plus, băncile se confruntă în prezent cu problema restanţelor, chiar dacă ritmul accelerat de creştere a volumului de întârzieri la rambursarea împrumuturilor s-a mai atenuat în ultimele luni.
„Înainte de a vorbi de o creştere a creditelor, e nevoie de o revenire a încrederii în economie”, spune Mişu Negriţoiu, preşedintele ING Bank. De aceeaşi părere este şi Mihai Bogza, preşedintele Bancpost: „Costul riscului a crescut foarte mult, aşa încât vom putea reduce dobânzile la credite doar atunci când mediul economic va permite acest lucru”.
În aceste condiţii, ING a adoptat o strategie prudentă de creditare a populaţiei, dar şi a finanţărilor acordate companiilor: în cazul firmelor a căror vânzări a scăzut, banca nu a mai prelungit liniile de finanţare, în timp ce creditele noi se acordă în special pe termen scurt sau mediu, mai puţin pe termen lung, destinate investiţiilor, din cauza slabei predictibilităţi a evoluţiei economiei. Chiar şi în privinţa creditării populaţiei ING va încerca să adopte o politică de creditare pe termen mai scurt, cu dobâzi mai reduse.
Totuşi, a precizat preşedintele ING, se pare că în privinţa volumului de creditare s-a ajuns deja la cel mai jos nivel, după ce în prima parte a anului împrumuturile au reprezentat mai puţin de o treime din cele aferente anului trecut. „Asta în timp ce ING a fost printre foarte puţinele bănci care nu au stopat niciodată activitatea de creditare, nici în cele mai dificile zile ale crizei”, a precizat vicepreşedintele ING, Albert Roggemans. În ultimele luni, volumul de credite acordate de ING a crescut la 40-50% din valoarea celor acordate anul trecut. Cele mai solicitate împrumuturi sunt în continuare cele de consum, în timp ce ING acordă săptămânal în jur de 50 de credite ipotecare.
Bancherii au observat o îmbunătăţire şi în privinţa restanţelor la credite, după ce la începutul anului s-au arătat îngrijoraţi de creşterea alarmantă a restanţierilor. Cu toate acestea, consideră Roggemans, există un mare pericol ca numărul restanţelor să se înmulţească în următoarea perioadă, din cauza măsurilor de restructurare a aparatului guvernamental, ING, ca şi alte bănci, având mulţi clienţi bugetari. „De ce? Pentru că aşa este în România, există mulţi bugetari, aşa că şi noi avem un volum substanţial de clienţi care lucrează la stat”, precizează reprezentantul ING. Acesta consideră că restanţele afectează şi banca, pentru că este nevoită să menţină niveluri ridicate a provizioanelor, de peste 2% din volumul total de credite.
Bancherii spun că nivelul redus al creditării este cauzat şi de cererea slabă de împrumuturi din partea clienţilor. „Încă nu există o cerere solvabilă de credite pentru a putea vorbi de o relansare a creditării”, apreciază Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.
Oricum, ar fi absurd chiar şi din partea clienţilor să contracteze credite pe care nu sunt siguri că le vor putea rambursa, având în vedere pericolul reducerii veniturilor sau intrarea în şomaj, precizează Negriţoiu.
Comentarii (7)
urmare Interventia statului este obiectiv necesara deoarece el este primul perdant. Dar ptr o asemenea abordare in primul rand trebuie oameni cu o pregatire adevarata nu blablaiala ieftina de student intrat la facultate cu istorie si geografie! Activitatea financiara este doar un instrument al managementului economic si nici de cum factor vital. Ea trebuie sa conlucreze nu sa impiedice o stare a unui sistem. Ea trebuie sa fie unul din factorii cu efect pozitiv si nu unul cu efect perturbatoriu.
urmare. Chiar si intr-o perioada normala, orice proces de productie isi asigura fluiditatea financiara prin creditare. Productia sustine activitatea bancara. Banii sunt facuti sa circule, sa produca alti bani. Daca se crediteaza productia, economia se revigoreaza, creste consumul dar si veniturile bugetare (somajul scade, taxele si impozitele la buget cresc). Cum bine sunt numiti, bancherii de astazi nu sunt decat niste camatari liciti. Statul ar trebui sa intervina prin mijloace juridice.
Intrebare- dilema: ce a fost mai intai oul sau gaina ? Adaptata la economic: ce trebuie facut mai intai creditarea sau relansarea economica ?
Daca la "dilema oul si gaina", abordarea presupune multa chiar f. multa imaginatie, la "varianta adaptata" nu este decat o singura abordare. Dupa criza financiara (pe care tot bancile au provocat-o), criza comparabila ca efect cu un razboi mondial, singura sansa de relansare economica o constituie creditarea activitatii de productie. voi continua
"sa-i ia naiba pe toti bancherii...astia nu-s bancheri, ci camatari cu acte...
De sorin pe 17.09.2009 la 19:21
"
Pai tocmai asta inseamna si au fost intodeauna bancherii, camatari cu acte....buna dimineata...si asta se aplica si la alte branse
scuzati nu am tastat ,,iau''.
atunci dece isarescu le-a spus bancilor sa reduca dobanzile la depozite iar marii analisti l-a sustinut. e o bataie de joc. acum spuneti ca nu se dau credite decat cand se misca economia. cu ce s-o miste. propaganda
sa-i ia naiba pe toti bancherii...astia nu-s bancheri, ci
camatari cu acte...
