Ministrul turismului a vândut o vilă contractată prin ANL în cartierul secret de pe malul lacului Griviţa, fără ca aceasta să fi fost finalizată, cetăţeanului italian Claudio Zambon, pentru 50.000 de euro. Udrea a încălcat contractul cu Agenţia Naţională pentru Locuinţe deoarece imobilele construite prin programele ANL nu pot fi înstrăinate înainte de finalizarea acestora şi cu atât mai puţin unui cetăţean străin. Zambon nu a reuşit să încheie lucrările de construcţie nici în ziua de azi, dar a scos vila la vânzare cu 400.000 de euro.
Potrivit declaraţiei Elenei Udrea, proprietatea achiziţionată prin programul Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe (ANL) în zona Griviţa-Lac (strada Fabrica de Cărămidă) a fost vândută cu 50.000 de euro. Suma la care a vândut Elena Udrea imobilul pare halucinantă dacă ne gândim că valoarea contractuală cu ANL era între 60.000 şi 80.000 de euro, în anul contractării, respectiv 2001. La aceasta se adaugă curtea de peste 250 mp, care ar fi costat cam tot atât cât vila în anul 2005. Elena Udrea dă explicaţii diferite de fiecare dată despre vila ANL, iar Claudio Zambon, italianul care a fugit cu palmaresul echipei de fotbal Poli Timişoara, este cercetat penal pentru tentativă de înşelăciune.

Vile de „băieţi deştepţi” cu credit ipotecar
Casa Elenei Udrea din ansamblul ANL Griviţa-Lac a fost începută în anul 2001, pe fondul avântului luat de programele derulate de Agenţia Naţională de Locuinţe. Astfel, dintr-un program de stimulare a construirii de noi locuinţe, politicienii şi oamenii de afaceri, ca şi „prietenii” acestora au reuşit să pună mâna pe trei categorii de locuinţe. Cele sociale, pentru amărâţi, au fost ocupate în mare parte de membrii partidelor aflate la putere. Cele pentru tineret au fost, în multe cazuri, adjudecate de copiii potentaţilor. În fine, pentru toţi ceilalţi existau cartierele de blocuri sau case construite prin credit ipotecar. La această din urmă categorie, terenul şi utilităţile erau ale statului, iar cei care beneficiau de locuinţele respective erau scutiţi de plata taxei pe valoarea adăugată (TVA).
Aici a ajuns proprietar şi cea care avea să devină ministrul turismului. În cartierul construit pe strada Fabrica de Cărămidă ajunseseră nume de soi din cercul de afaceri al soţului Elenei Udrea: Ştefan Lucov, fratele lui Gabriel Mihnea Lucov, fin de cununie al lui Dorin Cocoş, şi Adrian Petrache, partener de afaceri. Nici lumea bună a politicii de la acea vreme nu a stat deoparte, astfel că în imobile au ajuns oameni de încredere ai miniştrilor social-democraţi din perioada 2001-2004.

Învårteala cu ANL-ul
În principiu, orice român poate beneficia de casă prin programele ANL, lucru de care a profitat şi Elena Udrea. Consilier în cadrul Consiliului General al Municipiului Bucureşti în perioada 2004-2005, în mandatul primarului Traian Băsescu, Elena Udrea a reuşit să fie inclusă pe lista celor 90 de beneficiari de vile din cartierul Griviţa-Lac. Listele au fost întocmite încă din 2001 şi ţinute la mare secret. Ideea construcţiei a-cestui cartier a fost cel puţin ciudată de la bun început, deoarece terenul aparţinea unei societăţi private (Consol SRL), care a şi construit o bună parte din cartier, dar utilităţile, infrastructura, ca şi TVA-ul erau suportate din bani publici. Cum în perioada 2001-2005 imobiliarele au început să o ia razna, ministrul Elena Udrea a decis să înstrăineze vila construită prin ANL. Cui? Lui Clau-dio Zambon, un cetăţean străin care nu putea beneficia de programele de stimulare ale statului în condiţiile date. Potrivit declaraţiei de avere de la acea vreme, Elena Udrea a cedat casa în ianuarie 2005, înainte să fi fost finalizată, pentru suma de 50.000 de euro. Însă Zambon nu putea prelua contractul înainte de finalizarea imobilului. Banii săi au ajutat-o însă pe Elena Udrea să lichideze creditul ipotecar cu care s-a cumpărat casa.

Programul ANL era pentru romåni
În cadrul programului Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, programul de locuinţe cu credit ipotecar este prezentat pe îndelete şi specifică foarte clar că nu pot beneficia de imobile persoane fizice străine. Dar funcţionarii au lăsat loc de întors în cazul Elenei Udrea şi susţin că numai accesul la creditele ipotecare este restricţionat, nu şi beneficiarul creditului.
„În ceea ce priveşte construcţia de locuinţe s-a insistat asupra programului de credit ipotecar, ca o perspectivă pentru relansarea acestui domeniu. Încă de la înfiinţare, Agenţia Naţională pentru Locuinţe are în domeniul de activitate programul de construcţii de locuinţe prin credit ipotecar, pe care l-a considerat o formă modernă de stimulare a construcţiei de locuinţe. Conform Legii nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, modificată prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 105/2005, pot beneficia de credite pentru construirea unei locuinţe prin ANL persoanele fizice cu cetăţenie română, domiciliate în România, indiferent de vârstă”, se arată în prezentarea programului.
Angajaţii Agenţiei susţin însă că preluarea contractului de către o altă persoană înainte de finalizare este ilegală, chiar dacă se achită creditul contractat la bancă şi cu atât mai puţin de către o persoană cu cetăţenie străină. „Nu se poate vinde contractul înainte de recepţia lucrării deoarece beneficiarul trebuie să preia contractul, iar dacă nu se încadrează în condiţiile iniţiale nu poate fi acceptat. Trebuie să fie o persoană eligibilă”, au explicat pentru SFin reprezentanţii biroului de informaţii cu publicul al ANL. Gheorghe Popescu, fostul director al instituţiei, în funcţie la momentul realizării tranzacţiei Udrea-Zambon, spune răspicat că imobilul putea fi vândut unui cetăţean străin doar dacă acea casă era finalizată, iar creditul era achitat integral către banca unde era ipotecat imobilul. „Din câte îmi amintesc, în acest cartier nu existau alte restricţii, deoarece era investiţie particulară a fiecăruia şi, atâta timp cât au achitat creditul, puteau să vândă. Nu mai ştiu exact condiţiile, dar cred că nu se putea face preluare de contract de către un cetăţean străin”, spune Gheorghe Popescu.

Casa båntuită
Elena Udrea a trecut peste aceste prevederi şi a înstrăinat totuşi casa lui Claudio Zambon înainte de a fi recepţionat-o la cheie, aşa cum era specificat în contract. Lucru de necontestat, având în vedere că şi la ora actuală imobilul este abandonat şi scos la vânzare. Preţul cerut de agenţia imobiliară care a preluat intermedierea este de 400.000 de euro, faţă de 50.000 de euro cu cât susţine Elena Udrea că a vândut în anul 2005, imobilul fiind în acelaşi stadiu. Reprezentantul agenţiei imobi-liare ne-a dat de înţeles că Zambon este plecat de mai mult timp din ţară şi că sub acest preţ nu este dispus să negocieze. Mai mult, firmele omului de afaceri care se legitimează cu paşaport italian au sediul social în acest imobil-“fantomă”: casa 74 din strada Fabrica de Cărămidă 1A. Tot în casa-fantomă se află şi societatea Fotbal Club Politehnica Timişoara SA, care a fost mutată, cu tot cu palmares, de Claudio Zambon de la Timişoara în vila cumpărată de la Elena Udrea. La ora actuală, acţionarii societăţii sunt WORLD WIDE TELECOM SERVICES INC din SUA (99%) şi Mario Efrussi (1%), societatea fiind administrată de o tânără de 24 de ani, Furfurică Iulia Geanina. Toate numerele de contact duc la avocata lui Claudio Zambon. „Domnul Zambon este plecat de mai mult timp din ţară, aşa că nu îl puteţi contacta decât după ce va reveni”, ne-a declarat avocata, care nu ştia niciun număr de contact de la sediul firmei... Logic, din moment ce nu există nici uşă la intrare! Este greu de crezut că omul de afaceri italian va reveni curând în România, având în vedere că săptămâna trecută Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti a început urmărirea penală împotriva sa, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă de înşelăciune.

Vecina ANL-urilor mută autostrada
Elenei Udrea i-a plăcut atât de mult zona lacului Griviţa, încât a cumpărat în 2007, împreună cu soţul ei, Dorin Cocoş, 6.000 mp de teren pe strada Neajlovului - la mică distanţă de Fabrica de Cărămidă şi la limita traseului viitoarei şosele de centură. În curând, la adresa din strada Neajlovului va apărea un nou şantier unde se vor construi cinci blocuri cu două etaje, deoarece Planul Urbanistic Zonal (PUZ) propus de ministrul Elena Udrea a trecut de comisiile de urbanism ale munici-palităţii. Curios este că în anul 2007 proprietatea ministrului era tăiată de  centura de legătură cu autostrada Bucureşti-Braşov, ceea ce făcea terenul inutilizabil, dar centura s-a schimbat discret în luna aprilie 2009 şi va traversa lacul Griviţa şi Cimitirul Dămăroaia, sub pretextul că nu va mai fi nevoie de exproprieri şi astfel se vor economisi sume importante din banii publici.