Obligaţiunile corporative în lei ale Danske Bank şi Bank of Ireland au furnizat, în intervalul august 2008-august 2009, randamente medii anuale de 18,33 şi 17,88%. Titlurile de credit emise de banca ungară MKB, precum şi cele ale municipalităţii Oradea au înregistrat şi ele randamente medii anuale de peste 16%.
Instrumentele investiţionale cu venit fix, denominate în lei, au înregistrat, în intervalul de 12 luni dintre 31 august 2008 şi 31 august 2009, randamente situate cu mult peste rata anuală a inflaţiei din respectiva perioadă, situată la 4,96%, arată o analiză a Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR). Astfel, randamentul mediu al titlurilor de stat a fost de 11,69%, cel al obligaţiunilor municipale - de 14,22%, în vreme ce obligaţiunile corporative şi supranaţionale au adus investitorilor câştiguri medii de 8,84%, respectiv 8,57%. Şi băncile au oferit dobânzi atractive, remunerând depozitele în lei ale populaţiei, pe toate maturităţile, cu o dobândă medie de 13,47%.

„Duşmanul” leului - campion la randamente
Potrivit analizei APAPR, în cele 12 luni scurse între august 2008 şi august 2009, cel mai performant plasament investiţional în lei a fost reprezentat de obligaţiunile în monedă românească emise de banca daneză Danske Bank. Astfel, aceste obligaţiuni corporative au avut un randament mediu anual de 18,33%. Emisiunea a fost lansată în martie anul acesta, are un volum de 62 de milioane de lei şi va ajunge la maturitate în septembrie 2010.
Demn de remarcat este faptul că, din 2007 încoace, analiştii Danske Bank au manifestat în mod constant un pesimism accentuat în legătură cu evoluţia cursului de schimb euro/leu, avertizând asupra supraevaluării monedei naţionale româneşti, generate de dezechilibrele macroeconomice şi de instabilitatea politică din România.
Un randament bun, de 17,88%, au obţinut şi obligaţiunile în lei emise de Bank of Ireland. Emisiunea are un volum de 80 de milioane de lei, a fost lansată în martie 2009 şi urmează să ajungă la maturitate în septembrie 2010. Pe locul trei în topul randamentelor afişate de obligaţiunile corporative emise în lei, în ultimele 12 luni, s-a situat emisiunea de obligaţiuni a băncii ungare MKB, cu un randament mediu anual de 16,46%. Obligaţiunile MKB, al căror volum este de 50 de milioane de lei, au fost emise în iulie 2007 şi vor ajunge la scadenţă în iulie anul viitor. MKB este o subsidiară a băncii germane BayernLB şi controlează, pe piaţa românească, banca MKB Romexterra Bank.
Dintre emisiunile de obligaţiuni în lei ale organismelor financiare internaţionale neguvernamentale, cele mai performante s-au dovedit a fi, în ultimele 12 luni, cele ale Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), cu un randament mediu anual de 15,47%. Obligaţiunile similare ale Băncii Europene de Investiţii (BEI) au adus un randament de 12,63%, iar cele ale Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD) - de 8,94%. 

Oradea - lider la obligaţiuni municipale
Plasamentele în obligaţiunile emise de municipalitatea Oradea au adus investitorilor, în perioada august 2008-august 2009, un randament mediu anual de 16%. Emisiunea, în valoare de 15 milioane de lei, a fost lansată în iunie 2004 şi urmează să ajungă la scadenţă în mai anul viitor.
Oradea şi municipiul Bucureşti sunt singurele autorităţi locale din România care beneficiază de rating din partea uneia dintre marile agenţii internaţionale specializate. În aprilie anul acesta, Fitch Ratings a confirmat ratingul Primăriei Oradea pentru credite pe termen lung în lei, la „BBB-”, cu perspectivă negativă. Fitch a ţinut cont atât de „performanţele financiare solide şi bunele practici de management” ale primăriei, cât şi de creşterea datoriilor şi majorarea semnificativă a serviciului datoriei în următorii ani, factori care se regăsesc în perspectiva negativă acordată calificativului Primăriei Oradea.
Pe locul doi în topul performerilor municipali s-a situat Primăria Oraviţa, ale cărei obligaţiuni au adus un randament mediu anual de 15,75% în ultimele 12 luni. Emisiunea are însă un volum de doar şase milioane de lei, fiind lansată anul trecut, şi este programată să ajungă la maturitate în iunie 2027. Şi obli-gaţiunile emise de municipiul Bacău au avut o performanţă bună între august 2008 şi august 2009, obţinând un randament de 15,64%. Emi-siunea de obligaţiuni a Primăriei Bacău este în valoare de 35 de milioane de lei, a fost lansată în noiembrie 2007 şi va ajunge la maturitate în octombrie 2026.

Statul sparge greu pragul de 10%
Randamentul mediu al titlurilor de stat emise în perioada 31 august 2008-31 august 2009 a fost de 11,69%, în condiţiile în care media este ponderată cu valoarea emisiunii, sau de 11,83% - medie aritmetică simplă, neponderată. În intervalul respectiv, Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a împrumutat de pe piaţa românească, prin emisiuni de obligaţiuni guvernamentale, o sumă totală de 55,21 miliarde de lei, din care 53 de miliarde în primele opt luni ale acestui an.
Randamentele titlurilor de stat emise de Finanţe s-au majorat în permanenţă din august şi până în noiembrie 2008, când criza de lichidităţi a Trezoreriei a atins punctul maxim, pe fondul majorării cheltuielilor guvernamentale, cauzată de alegerile parlamentare. Atunci, statul a ajuns să se împrumute chiar şi cu dobânzi medii de 14,24%, randamentul maxim acceptat urcând până la 14,25% - egal cu rata Lombard a BNR.
Ulterior, cu sprijinul BNR, care a început să finanţeze din ce în ce mai des şi mai ieftin, prin operaţiuni repo efectuate la dobânzi egale cu rata de politică monetară, achiziţiile de titluri de stat ale băncilor, dobânzile plătite de stat au început să coboare până la 10,24% în august. Pe 3 septembrie, MFP a reuşit chiar să spargă, pentru prima oară după august 2008, pragul de 10%, împrumutând aproape 226 de milioane de lei pe cinci ani, la un randament mediu de 9,9%. Suma atrasă a reprezentat însă mai puţin de un sfert din valoarea programată a emisiunii. Potrivit secretarului de stat în MFP, Bogdan Drăgoi, ministerul urmăreşte extinderea maturităţilor până la zece ani şi chiar peste această perioadă, întrucât fondurile de pensii şi alţi investitori ar fi dispuşi să plaseze bani pe termen mai lung.

Dobånzile la depozite - în scădere
În ultimele 12 luni, băncile au remunerat depozitele în lei ale populaţiei, pe toate maturităţile, cu o dobândă medie de 13,47%, aceasta situându-se la 12,56% pentru depozitele existente în sold şi la 14,37% pentru depozitele nou-atrase. Dobânzile au crescut într-un ritm constant şi susţinut începând cu luna septembrie a anului trecut şi până în februarie 2009. În septembrie 2008, dobânda medie plătită de bănci la depozitele existente în sold ale populaţiei era de 9,79%, iar la depozitele nou-atrase - de 11,15%.
Vârful acestor dobânzi a fost atins în a doua lună a acestui an, pe fondul „goanei” după lichidităţi a instituţiilor de credit. Astfel, în februarie, dobânda medie la depozitele din sold a atins nivelul de 13,75%, iar cea pentru depozitele noi a urcat până la nu mai puţin de 16,31%. Ulterior, dobânzile au început să scadă uşor, de la lună la lună, coborând, la nivelul lunii iunie, la 12,89% pentru depozitele din sold şi 13,58% pentru cele noi. Analiza APAPR s-a bazat pe datele BNR valabile până în iunie inclusiv. „Pentru lunile iulie şi august, datele au fost estimate ca fiind egale cu cele din luna iunie, deşi tendinţa a fost clar una de scădere”, se arată în analiza APAPR.

Fondurile de pensii au bătut inflaţia
Fondurile de pensii private obligatorii (pilonul II) au obţinut, în perioada 31 august 2008-31 august 2009, un randament mediu (ponderat cu cota de piaţă, după activul net) de 15,53%, de trei ori mai mare decât rata inflaţiei din aceeaşi perioadă (4,96%), potrivit datelor APAPR. La rândul lor, fondurile de pensii private facultative (pilonul III) au obţinut un randament mediu de 10,65%, de peste două ori mai mare decât rata inflaţiei din intervalul respectiv. Performanţa mai redusă faţă de cea a fondurilor de pilon II este explicată de APAPR prin ponderea mai ridicată a acţiunilor listate în portofoliile fondurilor facultative, în condiţiile în care, în ultimele 12 luni, indicele principal al Bursei de Valori Bucureşti (BVB) - BET - a consemnat o depreciere de 21,61%.
Cele mai performante fonduri de pensii obligatorii administrate privat, în ultimele 12 luni, au fost AZT, administrat de Allianz-Ţiriac, cu un randament de 17,98%, AIG (17,78%) şi BCR (16,43%). Pe de altă parte, fondurile cu cel mai mic număr de participanţi - Prima Pensie şi OTP - au obţinut şi cele mai scăzute randamente, de 6,31% şi 7,90%, situate, totuşi, peste rata inflaţiei. De altfel, cele două fonduri urmează să fie absorbite de fondul administrat de BCR. La pilonul III, cele mai bune randamente au fost realizate de Raiffeisen Acumulare (15%), ING Optim (12,10%) şi AZT Moderato (11,15%). De la lansare şi până în prezent, fondurile obligatorii au înregistrat un randament mediu anualizat de 14,22% (8,95% real, peste inflaţie), iar fondurile facultative - un randament mediu anualizat de 6,97% (0,41% peste inflaţie).