Transferurile de bani, suprataxate de unele bănci

de Vasile Pop-Coman in Banci pe 11 Septembrie 2009, 19:36

  • print
  • rss

O serie de instituţii de credit au fost amendate pentru comisioanele prea mari la plăţile în euro

Foto
În ciuda faptului că numărul furnizorilor de servicii financiare este destul de ridicat, iar competiţia - acerbă, spun bancherii, se pare că până acum bătălia s-a dat mai mult pe credite şi apoi pe depozite, mai puţin pe alte servicii bancare. Dovada: există mari discrepanţe între costurile percepute de bănci pentru plăţile în lei şi valută.
Un ordin de plată, fie că este vorba de achitarea unei facturi sau de un transfer de numerar, presupune două tipuri de costuri: cel cuvenit băncii, pentru serviciile oferite, la care se adaugă un comision impus de Transfond, instituţia prin care se decontează transferurile dintre două bănci. În ultimii ani, cu toate că pe piaţa bancară competiţia a crescut, iar Transfond a scăzut permanent comisioanele, clienţii băncilor nu prea au avut de câştigat. Băncile nu au ajustat semnificativ tarifele aferente „plimbării” banilor dintr-un cont în altul, ba chiar au menţinut niveluri exagerat de mari, mai ales în cazul transferurilor de valută. Până acum, bătălia s-a dat în special pe acordarea a cât mai multe credite, iar după izbucnirea crizei - pe atragerea de depozite, aceasta putând fi explicaţia pentru diferenţele destul de mari între comisioanele practicate pentru transferurile de bani.

Comisioane între 0 şi 10 lei
În cazul transferului unei sume de bani între două conturi deschise la aceeaşi bancă (intrabancar), comisioanele pornesc de la 0 în cazul băncilor mai mici, precum Piraeus Bank sau OTP Bank, şi ajung la 7-10 lei la BCR, BRD sau Raiffeisen Bank. Discrepanţa mare între aceste tarife este cu atât mai ciudată cu cât, în cazul plăţilor interbancare în euro, cele mai multe instituţii de credit nu percep comisioane. Când vine vorba însă de plăţile în moneda europeană către alte bănci, situaţia se complică, întrucât operaţiunea de decontare se realizează prin intermediul băncilor străine, ce impun comisioane suplimentare (swift), noi neavând încă un sistem de clearing în euro. De acest fapt au profitat furnizorii de servicii financiare, prin umflarea comisioanelor, după cum a descoperit Protecţia Consumatorilor, în urma unei investigaţii realizate la cererea Comisiei Europene. Mihai Meiu, reprezentantul instituţiei care controlează băncile, a declarat: „În urma investigaţiei am descoperit că mai multe bănci practicau comisioane mai mari decât cele normale, astfel că le-am amendat şi le-am pus în vedere să se conformeze regulilor”. Totuşi, se menţin diferenţe importante şi în cazul plăţilor în euro de la o bancă la alta: de la minimum 10 euro în cazul BRD la cel puţin 25 de euro la Bancpost sau Piraeus Bank. Pe de altă parte, plăţile în euro sunt substanţial mai scumpe decât cele în lei, în ciuda faptului că, potrivit principiilor europene, costul transferurilor interne nu trebuie să difere substanţial de cele în alte ţări comunitare.

Plăţile prin Internet, mai ieftine
În ceea ce priveşte plăţile în lei dintre două conturi aparţinând unor bănci diferite din România, si-tuaţia este asemănătoare. Comisioanele pleacă de la minimum 3-4 lei în cazul BCR sau Raiffeisen şi ajung la 5-6 lei la Bancpost sau UniCredit. Preţurile transferurilor nu au scăzut semnificativ pe parcursul ultimilor ani, în ciuda faptului că Transfond a micşorat permanent tariful aferent procesării ordinelor de plată, la doar 55 de bani pentru fiecare tranzacţie de mică valoare (maximum 50.000 de lei), începând cu 1 iulie 2009.
Transfond precizează că noul tarif reprezintă 25% din cel practicat înainte de implementarea sistemului electronic de plăţi Sent. Pentru a plăti mai puţin pentru transferurile în lei sau euro puteţi apela la serviciile electronice oferite de bănci, precum Internet sau mobile banking.


 
Abonează-te
la newsletter

Abonează-te la newsletter şi săptămânal te vom ţine la curent cu cele mai importante informaţii!





Adauga comentariu:

caractere disponibile
capcha

EDITORIAL

de Adrian Vasilescu

Banii nu vin niciodată după nevoi

Înainte de criză, cu deosebire în anii 2004-2008, societatea românească a avut iluzia unei creşteri a nivelului de bunăstare. Fiind­că în tot acest timp a consumat mai mult decât a produs. Dar banii din care popu­laţia plătea consumul nu erau din eco­no­mi­sirea internă. Erau adunaţi de către bănci, cu împrumut, din economisirea altor ţări. Achităm acum nota de plată.

»continuare



Acceptand sa utilizati acest site, declarati in mod expres si implicit ca sunteti de acord cu Termenii si Conditiile impuse de SC Saptamana Financiara SRL. Preluarea şi reproducerea informaţiilor şi imaginilor publicate pe site-ul www.sfin.ro se poate face doar cu respectarea Termenilor şi Condiţiilor.

© Copyright Saptamana Financiara S.R.L. 2005-2009
"Sfin" si "Saptamana financiara" sunt marci inregistrate ale S.C. Saptamana Financiara S.R.L.
® Powered by Gazeta Online & 3Waves Net