Unii bancheri se arată îngrijoraţi de tendinţa de depreciere a monedei naţionale din ultima perioadă şi de evoluţia acesteia după alegeri, fapt care ar putea afecta capacitatea clienţilor de rambursare a creditelor, dar şi tendinţa de scădere a dobânzilor.
„Vedem că în ultima perioadă leul urmează o tendinţă de depreciere, ceea ce ne determină să ne gândim de două ori înainte de a mai scădea dobânzile. Oricum, cel puţin până la alegeri nu ne aşteptăm la surprize. Nu ştim însă ce se va întâmpla ulterior”, spune directorul general al Băncii Transilvania, Robert Rekkers.
El precizează că deprecierea monedei naţionale va afecta şi capacitatea clienţilor de rambursare a creditelor în valută, în condiţiile în care oricum tendinţa este de creştere a numărului de restanţieri, din cauza recesiunii economice.
Prognozele analiştilor bancari din România cu privire la evoluţia cursului valutar sunt destul de împărţite, cu variaţii foarte mari. Astfel, în timp ce Raiffeisen Bank consideră că moneda naţională se va aprecia ajungând la 4,15 lei în decembrie şi la 4,10 în martie 2010, analiştii ING Bank sunt mult mai pesimişti. Aceştia consideră că moneda naţională se va deprecia la 4,3 lei pentru un euro în trimestrul trei, urmând a ajunge la 4,5 lei în trimestrul patru şi la 4,6 în primul trimestru din 2010. BCR are o prognoză mai echilibrată, estimând un curs de 4,3 lei/euro în decembrie.
Analiştii de la Citi Bank şi-au revizuit în sens negativ prognoza de curs. După ce în iulie aceştia anticipau o rată de schimb de 4,15 lei în trimestrul trei şi de 4,10 lei la finalul anului, acum estimează un curs de 4,22 lei în trimestrul trei şi de 4,18 lei la finalul anului. Ceea ce înseamnă o depreciere reală de 9% a leului în raport cu euro, pe parcursul lui 2009. Reprezentanţii băncii americane remarcă faptul că moneda naţională a suferit o depreciere mai mare în acest an în raport cu euro, în comparaţie cu alte monede din regiune, precum forintul, zlotul sau lira turcească, în ciuda ajustării puternice a deficitului extern şi a acordului semnat cu FMI. „O tendinţă şi mai dificil de explicat dacă adăugăm dobânzile mai mari din România în comparaţie cu alte state”, arată raportul Citi. Potrivit acestuia, cauza pentru lipsa de performanţă a leului este evoluţia foarte slabă a pieţei de capital şi de obligaţiuni, în comparaţie cu aceleaşi pieţe din statele vecine.
Cu toate acestea, apreciază Citi, există câteva motive serioase pentru o apreciere a leului. În primul rând, cursul de schimb efectiv real s-a întors la nivelul din 2005. În plus, nivelul acestui curs este în prezent de 6%, cu 16% mai slab decât media anului trecut şi de vârful din iulie 2007. Ceea ce nu ar trebui să constituie o problemă de evaluare. În al doilea rând, cursul ar trebui să beneficieze de pe urma creşterii finanţărilor externe, ca urmare a angajamentului băncilor străine de a menţine nivelul expunerii pe România şi de ridica la 10% gradul de adecvare a capitalului (rata solvabilităţii), ceea ce ar aduce un surplus de un miliard de euro la capitalul bancar. În al treilea rând, posibila majorare a diferenţialului de dobândă reală în raport cu alte ţări precum şi continuarea ajustării externe ar putea să ajute cursul.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat miercuri că moneda naţională se va încadra în valorile din anii anteriori, când nu a depăşit niciodată nivelul de 5 lei pentru un euro.
Bancherii se aşteaptă ca BNR să scadă dobânda până la finalul acestui an la 7,5% (conform prognozei BCR) sau chiar 7,25% (conform Citi Bank), ca urmare a reducerii surprinzătoare a inflaţiei la 4,96% în august, cu mult peste aşteptările analiştilor.
