O abordare unitară a rezolvării restanţelor la creditele bancare contractate de către companii, după modelul propus de preşedintele Senatului, Mircea Geoană, nu este corectă, consideră Dominic Bruynseels, preşedintele celei mai mari bănci româneşti BCR.
El precizează că BCR a aplicat cu succes, încă de la debutul crizei, în octombrie 2008, măsuri individuale de restructurare a creditelor pentru IMM-uri şi persoane fizice, pentru a ajuta clienţii să traverseze cu bine perioada de criză. Restructurarea creditelor pentru companiile micro şi IMM sunt foarte importante pentru că au şi un efect colateral, evitându-se atfel disponibilizarea angajaţilor, la rândul lor clienţi ai băncilor, apreciază Bruynseels.
„În privinţa restructurării creditelor, această măsură trebuie adaptată pentru fiecare caz în parte, nu se poate aplica aceeaşi regulă în toate cazurile”, spune preşedintele BCR. „Nu cred că o abordare unitară este cea corectă”, apreciază Bruynseels, referindu-se la propunerea de a se institui un moratoriu de un an la plata ratelor la creditele contractate de firmele româneşti, măsură analizată în prezent de BNR şi Asociaţia Română a Băncilor (ARB).
Acesta consideră că este foarte important ca nu doar băncile ci şi clienţii să-şi schimbe modul de acţiune şi să se restructureze, conform cerinţelor mediului economic. Dialogul client-bancă este esenţial, astfel încât instituţia de creditare să ofere clienţilor soluţia de restructurare de care aceştia au nevoie.
Bruynseels spune că măsurile de restrucutare a finanţărilor acordate IMM-urilor şi-au produs deja efectele, prin reducerea ritmului de creştere a restanţelor. În ceea ce priveşte împrumuturilor restante ale persoanelor fizice, reprezentanţii BCR au observat că peste 60% dintre clienţi au reînceput să-şi plătească ratele, când a venit vorba de restructurarea împrumutului. Ceea ce înseamnă că respectivii clienţi aveau alte motive să amâne plăţile decât lipsa banilor. Sau au găsit resursele necesare să îşi plătească restanţa şi să reia plata ratelor, potrivit directorului de comunicare la BCR, Corneliu Cojocaru.
Preşedintele BCR a precizat însă că. în privinţa restanţelor IMM-urilor. situaţia este îngrijorătoare şi este încă mult de lucru pentru a ajuta clienţii să-şi restructureze creditele şi modul în care îşi conduc afacerile. Ca urmare a creşterii în continuare a creditelor neperformante în următoarele 6-9 luni, bilanţul băncii va fi afectat de majorarea provizioanelor pentru restanţe, a adăugat Bruynseels. Acesta consideră că politica de provizioane a BNR este una conservatoare, dar potrivită pentru actualul context al pieţei. Ca atare, rezultatele obţinute de băncile româneşti în acest an vor depinde foarte mult de abilitatea fiecăruia de a gestiona acest indicator.
Restanţele la credite continuă să se majoreze, arată datele Băncii Naţionale a României, în timp ce bancherii se aşteaptă ca vârful volumului de credite neperformante să fie atins abia în prima parte a anului viitor, din cauza restructurării companiilor private şi a majorării numărului de şomeri.
„Cred că vârful creditelor neperformante va fi atins în prima parte a anului viitor, în special în ceea ce priveşte restanţele înregistrate de companii”, spune Dominic Bruynseels, preşedintele BCR. Acesta menţionează posibilitatea ca în jur de 30-40.000 de bugetari – clienţi ai BCR – să-şi piardă locul de muncă pe parcursul anului viitor, conform planurilor Guvernului de reducere a numărului de angajaţi în sistemul public.
Bruynseels spune că BCR va adopta o abordare inovativă pentru a-i ajuta pe ce-i care-şi pierd locurile de muncă, prin măsuri ce urmează a fi implementate în următoarea perioadă.
