Fondurile pilonului II şi-ar putea împărţi în mod egal „nehotărâţii”
de Adrian Mosoianu in pe 4 Septembrie 2009, 18:08
CSSPP a elaborat un proiect de normă prin care vrea să modifice algoritmul de repartizare aleatorie a salariaţilor la fonduri de pensii private obligatorii
Foto
Potrivit legislaţiei sistemului, toate persoanele cu vârste sub 35 de ani sunt obligate ca, în termen de patru luni de la intrarea lor pe piaţa muncii, să adere la unul dintre fondurile de pensii obligatorii administrate privat (pilonul II) de pe piaţă. În caz contrar, acestea sunt repartizate din oficiu la fonduri, în mod aleatoriu, fiecare fond primind un număr de clienţi noi proporţional cu cota de piaţă câştigată în perioada de aderare iniţială. Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) vrea să modifice acest algoritm, astfel încât „nehotărâţii” să fie împărţiţi în mod egal între fonduri.
Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) a pus în dezbatere publică, pe 21 august, un proiect de normă care, dacă va fi adoptat, va modifica algoritmul potrivit căruia persoanele obligate să participe la sistemul pilonului II, care nu-şi exprimă o opţiune în termen de patru luni de la intrarea lor oficială pe piaţa muncii, sunt repartizate automat şi în mod aleatoriu la fonduri.
În prezent, acei salariaţi sub 35 de ani care, din indecizie, indiferenţă sau necunoaştere a legislaţiei, ajung la „loteria” pilonului II, sunt repartizaţi la fonduri proporţional cu numărul de clienţi deţinut de fiecare fond la data efectuării repartizării, astfel încât fiecare din fonduri îşi conservă cota de piaţă deja câştigată pe parcursul perioadei de aderare iniţială.
Proiectul de normă al CSSPP prevede că acest algoritm urmează să fie modificat, astfel încât persoanele care sunt obligate să adere la pilonul II şi nu o fac în termenul menţionat mai sus să fie repartizate aleatoriu „în cote egale, pe fiecare fond de pensii administrat privat, în parte”, potrivit exprimării din proiectul de normă.
Miza: aproape 90% din clienţii noi
Potrivit datelor Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale (CNPAS), după perioada de aderare iniţială la sistemul pilonului II, desfăşurată în intervalul 17 septembrie 2007-17 ianuarie 2008, dintr-un număr total de 4.156.316 de participanţi înscrişi la fonduri, 92% semnaseră acte de aderare, exercitându-şi astfel o opţiune pentru unul dintre fonduri, şi doar 8% fuseseră re-partizaţi aleatoriu, din oficiu, la fonduri, proporţional cu cota de piaţă acumulată de fiecare din acestea.
În schimb, ulterior, în cadrul procesului de aderare continuă, în perioada martie 2008-august 2009, dintr-un număr total de 662.884 de participanţi noi la sistem, nu mai puţin de 87% (577.159) au fost alocaţi fondurilor prin repartizare aleatorie, şi doar 13%, adică 85.725 de salariaţi sub 35 de ani, au optat, prin semnătură, pentru un anumit fond de pensii. Astfel că, în intervalul menţionat, aproape 90% din noii clienţi ai pilonului II au intrat în portofoliul fondurilor, practic, fără niciun efort din partea administratorilor, exclusiv pe baza cotei de piaţă obţinute în perioada de aderare iniţială, atunci când companiile de pensii, în special liderii pieţei, au investit masiv în marketing şi vânzări.
Schimbarea sistemului de repartizare aleatorie va influenţa în mod semnificativ, pe termen mediu şi lung, evoluţia efectivului de participanţi ai fiecărui fond. De exemplu, în urma aplicării actualului algoritm, bazat pe cota de piaţă deja dobândită, în august, liderul pieţei, ING Fond de Pensii, a primit 6.182 de clienţi noi, în urma repartizării aleatorii, iar cel mai mic dintre fonduri (Prima Pensie) - doar 86. În condiţii de alocare egală, fiecare dintre cele 12 fonduri ar fi primit câte 1.550 de noi participanţi. Cu excepţia primelor două fonduri de pe piaţă - ING şi Allianz -, toate celelalte vor avea de câştigat în urma modificării legislaţiei, urmând să primească mai mulţi clienţi la „loteriile” lunare.
E nevoie de întărirea competiţiei
„Până acum, sistemul de repartizare aleatorie pe baza cotei de piaţă câştigate în perioada de aderare iniţială a avut rolul de a consolida piaţa pilonului II. Modificarea legislaţiei urmăreşte, acum, întărirea competiţiei de pe piaţă. Vrem, practic, să-i determinăm pe administratori să acorde o mai mare atenţie noilor clienţi, întrucât procentul celor care ajung în sistem prin «loterie», de 87%, este mult prea mare”, a declarat, pentru SFin, preşedintele CSSPP, Mircea Oancea. De reţinut că, de la demararea campaniei de aderare iniţială şi până în prezent, numărul fondurilor de pe pilonul II s-a redus de la 18 la 12, prin retrageri de pe piaţă şi fuziuni. În perioada următoare, numărul fondurilor ar putea scădea sub 10, fiind aşteptate noi consolidări.
Oancea a adăugat că proiectul de normă a fost pus în dezbatere publică după mai multe discuţii purtate de Comisie, atât individual, cu administratorii, cât şi cu Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR). „Pot să spun că administratorii sunt avertizaţi în privinţa acestei modificări. Proiectul de normă va fi în dezbatere publică până pe data de 21 septembrie, şi CSSPP intenţionează să-l adopte imediat după aceea, cel târziu la începutul lunii octombrie”, a adăugat Oancea. Preşedintele Comisiei a mai declarat că, în anii următori, pe măsură ce fondurile pilonului II vor acumula un istoric semnificativ al performanţelor lor investiţionale, s-ar putea trece la un sistem asemănător celui utilizat în prezent în Polonia, unde fondurilor de pensii li se împart participanţii nehotărâţi şi în funcţie de randamentele obţinute.
Cine a atras cei mai mulţi clienţi noi în 2009?
Problema stabilirii unui algoritm cât mai corect cu privire la repartizarea aleatorie este una inerentă sistemului. Şi este greu de găsit o soluţie optimă, cât mai în concordanţă cu regulile economiei de piaţă, întrucât pilonul II însuşi suferă din acest punct de vedere, dat fiind că participarea la fonduri este obligatorie prin lege pentru o bună parte din salariaţii români.
O soluţie mai potrivită ar fi fost, poate, ca numărul de repartizaţi aleatoriu la fonduri, în fiecare lună de aderare continuă, să fie direct proporţional nu cu cota de piaţă acumulată de fiecare fond în perioada de aderare iniţială, ci cu numărul de participanţi noi atraşi de fiecare fond chiar în luna respectivă, ca proporţie din totalul celor care au aderat prin semnătură la sistem. În acest fel, administratorii ar fi fost motivaţi să facă eforturi organizatorice şi investiţionale mai mari pentru a atrage clienţi noi, gradul de informare al publicului ar fi fost mai ridicat, iar numărul de indecişi, indiferenţi sau necunoscători - mai redus.
De altfel, anul acesta, fondurile gestionate de administratorii Allianz şi BCR, clasate pe locurile doi şi şapte în clasamentul cotei de piaţă după numărul de participanţi, au atras mai mulţi aderenţi noi decât ING Fond de Pensii, liderul pieţei. Astfel, potrivit datelor CNPAS, în intervalul ianuarie-august 2009, fondul AZT Viitorul Tău şi-a adăugat în portofoliu 8.825 de participanţi noi - exclusiv salariaţi care au semnat acte de aderare valide la fond, exceptându-i pe cei înscrişi prin repartizare aleatorie sau pe cei care au ales să se transfere de la alte fonduri. După aceleaşi criterii, fondul de pensii al BCR şi-a sporit numărul de clienţi cu 8.433 de aderenţi noi, în vreme ce pentru fondul gestionat de ING au optat un număr suplimentar de 7.810 salariaţi. Pe de altă parte, ING este lider în privinţa valorii unităţii de fond, adică al performanţei investiţionale.
Avatarurile „loteriei” româneşti şi soluţia poloneză
Iniţial, varianta repartizării egale la fonduri a salariaţilor sub 35 de ani care nu-şi exprimă opţiunea a fost propusă, înainte de finalul aderării iniţiale, de confederaţia sindicală Cartel Alfa, întrucât administratorul AG2R, la care sindicaliştii erau acţionari, atrăsese doar 1.000 de participanţi, însă guvernul Tăriceanu a respins propunerea. Ulterior, un proiect de normă al CSSPP, care stipula ca fondurile cu cote de piaţă peste 20% să fie excluse de la „loterii” şi care i-ar fi afectat pe liderii pieţei, ING şi Allianz, a fost retras de Comisie, în urma avizului negativ al Consiliului Concurenţei.
În Polonia, pot participa la „loterii” doar fondurile de pensii care deţin o cotă de piaţă de sub 10% şi al căror randament investiţional a depăşit media pieţei în ultimele două perioade de raportare anterioare etapei de repartizare aleatorie. Fondurilor selectate după aceste două criterii li se împart în mod egal salariaţii eligibili care nu şi-au exprimat opţiunea.
„Varianta poloneză are avantajele ei, însă, după cum se ştie, performanţele investiţionale trecute nu constituie o garanţie a celor viitoare. Cel mai bine ar fi ca salariaţii eligibili să conştientizeze că este în interesul lor să aleagă în mod activ unul dintre fonduri, astfel încât să se reducă semnificativ numărul celor repartizaţi aleatoriu”, a comentat, pentru SFin, directorul general al ING Fond de Pensii, Emilia Bunea.
Modificarea legislaţiei urmăreşte întărirea competiţiei de pe piaţă. Vrem, practic, să-i determinăm pe administratori să acorde o mai mare atenţie noilor clienţi
Mircea Oancea, preşedintele CSSPP
O astfel de măsură nu ţine cont de opţiunea participanţilor, întrucât cotele de piaţă câştigate de fiecare fond în perioada de aderare iniţială reflectă
această opţiune
Emilia Bunea, director general ING Fond de Pensii
Măsura va aduce o normalizare a situaţiei şi va mai reduce din gradul de concentrare al pieţei, în condiţiile în care, acum, primii trei jucători îşi adjudecă două treimi din nou-intraţii în sistem
Marius raŢiu, director general Aegon Fond de Pensii
Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) a pus în dezbatere publică, pe 21 august, un proiect de normă care, dacă va fi adoptat, va modifica algoritmul potrivit căruia persoanele obligate să participe la sistemul pilonului II, care nu-şi exprimă o opţiune în termen de patru luni de la intrarea lor oficială pe piaţa muncii, sunt repartizate automat şi în mod aleatoriu la fonduri.
În prezent, acei salariaţi sub 35 de ani care, din indecizie, indiferenţă sau necunoaştere a legislaţiei, ajung la „loteria” pilonului II, sunt repartizaţi la fonduri proporţional cu numărul de clienţi deţinut de fiecare fond la data efectuării repartizării, astfel încât fiecare din fonduri îşi conservă cota de piaţă deja câştigată pe parcursul perioadei de aderare iniţială.
Proiectul de normă al CSSPP prevede că acest algoritm urmează să fie modificat, astfel încât persoanele care sunt obligate să adere la pilonul II şi nu o fac în termenul menţionat mai sus să fie repartizate aleatoriu „în cote egale, pe fiecare fond de pensii administrat privat, în parte”, potrivit exprimării din proiectul de normă.
Miza: aproape 90% din clienţii noi
Potrivit datelor Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale (CNPAS), după perioada de aderare iniţială la sistemul pilonului II, desfăşurată în intervalul 17 septembrie 2007-17 ianuarie 2008, dintr-un număr total de 4.156.316 de participanţi înscrişi la fonduri, 92% semnaseră acte de aderare, exercitându-şi astfel o opţiune pentru unul dintre fonduri, şi doar 8% fuseseră re-partizaţi aleatoriu, din oficiu, la fonduri, proporţional cu cota de piaţă acumulată de fiecare din acestea.
În schimb, ulterior, în cadrul procesului de aderare continuă, în perioada martie 2008-august 2009, dintr-un număr total de 662.884 de participanţi noi la sistem, nu mai puţin de 87% (577.159) au fost alocaţi fondurilor prin repartizare aleatorie, şi doar 13%, adică 85.725 de salariaţi sub 35 de ani, au optat, prin semnătură, pentru un anumit fond de pensii. Astfel că, în intervalul menţionat, aproape 90% din noii clienţi ai pilonului II au intrat în portofoliul fondurilor, practic, fără niciun efort din partea administratorilor, exclusiv pe baza cotei de piaţă obţinute în perioada de aderare iniţială, atunci când companiile de pensii, în special liderii pieţei, au investit masiv în marketing şi vânzări.
Schimbarea sistemului de repartizare aleatorie va influenţa în mod semnificativ, pe termen mediu şi lung, evoluţia efectivului de participanţi ai fiecărui fond. De exemplu, în urma aplicării actualului algoritm, bazat pe cota de piaţă deja dobândită, în august, liderul pieţei, ING Fond de Pensii, a primit 6.182 de clienţi noi, în urma repartizării aleatorii, iar cel mai mic dintre fonduri (Prima Pensie) - doar 86. În condiţii de alocare egală, fiecare dintre cele 12 fonduri ar fi primit câte 1.550 de noi participanţi. Cu excepţia primelor două fonduri de pe piaţă - ING şi Allianz -, toate celelalte vor avea de câştigat în urma modificării legislaţiei, urmând să primească mai mulţi clienţi la „loteriile” lunare.
E nevoie de întărirea competiţiei
„Până acum, sistemul de repartizare aleatorie pe baza cotei de piaţă câştigate în perioada de aderare iniţială a avut rolul de a consolida piaţa pilonului II. Modificarea legislaţiei urmăreşte, acum, întărirea competiţiei de pe piaţă. Vrem, practic, să-i determinăm pe administratori să acorde o mai mare atenţie noilor clienţi, întrucât procentul celor care ajung în sistem prin «loterie», de 87%, este mult prea mare”, a declarat, pentru SFin, preşedintele CSSPP, Mircea Oancea. De reţinut că, de la demararea campaniei de aderare iniţială şi până în prezent, numărul fondurilor de pe pilonul II s-a redus de la 18 la 12, prin retrageri de pe piaţă şi fuziuni. În perioada următoare, numărul fondurilor ar putea scădea sub 10, fiind aşteptate noi consolidări.
Oancea a adăugat că proiectul de normă a fost pus în dezbatere publică după mai multe discuţii purtate de Comisie, atât individual, cu administratorii, cât şi cu Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR). „Pot să spun că administratorii sunt avertizaţi în privinţa acestei modificări. Proiectul de normă va fi în dezbatere publică până pe data de 21 septembrie, şi CSSPP intenţionează să-l adopte imediat după aceea, cel târziu la începutul lunii octombrie”, a adăugat Oancea. Preşedintele Comisiei a mai declarat că, în anii următori, pe măsură ce fondurile pilonului II vor acumula un istoric semnificativ al performanţelor lor investiţionale, s-ar putea trece la un sistem asemănător celui utilizat în prezent în Polonia, unde fondurilor de pensii li se împart participanţii nehotărâţi şi în funcţie de randamentele obţinute.
Cine a atras cei mai mulţi clienţi noi în 2009?
Problema stabilirii unui algoritm cât mai corect cu privire la repartizarea aleatorie este una inerentă sistemului. Şi este greu de găsit o soluţie optimă, cât mai în concordanţă cu regulile economiei de piaţă, întrucât pilonul II însuşi suferă din acest punct de vedere, dat fiind că participarea la fonduri este obligatorie prin lege pentru o bună parte din salariaţii români.
O soluţie mai potrivită ar fi fost, poate, ca numărul de repartizaţi aleatoriu la fonduri, în fiecare lună de aderare continuă, să fie direct proporţional nu cu cota de piaţă acumulată de fiecare fond în perioada de aderare iniţială, ci cu numărul de participanţi noi atraşi de fiecare fond chiar în luna respectivă, ca proporţie din totalul celor care au aderat prin semnătură la sistem. În acest fel, administratorii ar fi fost motivaţi să facă eforturi organizatorice şi investiţionale mai mari pentru a atrage clienţi noi, gradul de informare al publicului ar fi fost mai ridicat, iar numărul de indecişi, indiferenţi sau necunoscători - mai redus.
De altfel, anul acesta, fondurile gestionate de administratorii Allianz şi BCR, clasate pe locurile doi şi şapte în clasamentul cotei de piaţă după numărul de participanţi, au atras mai mulţi aderenţi noi decât ING Fond de Pensii, liderul pieţei. Astfel, potrivit datelor CNPAS, în intervalul ianuarie-august 2009, fondul AZT Viitorul Tău şi-a adăugat în portofoliu 8.825 de participanţi noi - exclusiv salariaţi care au semnat acte de aderare valide la fond, exceptându-i pe cei înscrişi prin repartizare aleatorie sau pe cei care au ales să se transfere de la alte fonduri. După aceleaşi criterii, fondul de pensii al BCR şi-a sporit numărul de clienţi cu 8.433 de aderenţi noi, în vreme ce pentru fondul gestionat de ING au optat un număr suplimentar de 7.810 salariaţi. Pe de altă parte, ING este lider în privinţa valorii unităţii de fond, adică al performanţei investiţionale.
Avatarurile „loteriei” româneşti şi soluţia poloneză
Iniţial, varianta repartizării egale la fonduri a salariaţilor sub 35 de ani care nu-şi exprimă opţiunea a fost propusă, înainte de finalul aderării iniţiale, de confederaţia sindicală Cartel Alfa, întrucât administratorul AG2R, la care sindicaliştii erau acţionari, atrăsese doar 1.000 de participanţi, însă guvernul Tăriceanu a respins propunerea. Ulterior, un proiect de normă al CSSPP, care stipula ca fondurile cu cote de piaţă peste 20% să fie excluse de la „loterii” şi care i-ar fi afectat pe liderii pieţei, ING şi Allianz, a fost retras de Comisie, în urma avizului negativ al Consiliului Concurenţei.
În Polonia, pot participa la „loterii” doar fondurile de pensii care deţin o cotă de piaţă de sub 10% şi al căror randament investiţional a depăşit media pieţei în ultimele două perioade de raportare anterioare etapei de repartizare aleatorie. Fondurilor selectate după aceste două criterii li se împart în mod egal salariaţii eligibili care nu şi-au exprimat opţiunea.
„Varianta poloneză are avantajele ei, însă, după cum se ştie, performanţele investiţionale trecute nu constituie o garanţie a celor viitoare. Cel mai bine ar fi ca salariaţii eligibili să conştientizeze că este în interesul lor să aleagă în mod activ unul dintre fonduri, astfel încât să se reducă semnificativ numărul celor repartizaţi aleatoriu”, a comentat, pentru SFin, directorul general al ING Fond de Pensii, Emilia Bunea.
Modificarea legislaţiei urmăreşte întărirea competiţiei de pe piaţă. Vrem, practic, să-i determinăm pe administratori să acorde o mai mare atenţie noilor clienţi
Mircea Oancea, preşedintele CSSPP
O astfel de măsură nu ţine cont de opţiunea participanţilor, întrucât cotele de piaţă câştigate de fiecare fond în perioada de aderare iniţială reflectă
această opţiune
Emilia Bunea, director general ING Fond de Pensii
Măsura va aduce o normalizare a situaţiei şi va mai reduce din gradul de concentrare al pieţei, în condiţiile în care, acum, primii trei jucători îşi adjudecă două treimi din nou-intraţii în sistem
Marius raŢiu, director general Aegon Fond de Pensii