Persoanele fizice şi firmele, clienţi ai băncilor şi ai instituţiilor financiare nebancare, precum firmele de leasing, trebuie să completeze, în faţa unui bancher, un formular cu date de identificare actualizate, conform noilor norme emise de Banca Naţională a României (BNR).
Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi BNR precizează că este vorba de respectarea dispoziţiilor Legii nr.656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism şi ale Regulamentului BNR nr.9/2008 privind cunoaşterea clientelei în scopul prevenirii spălării banilor şi finanţării terorismului.
Astfel, băncile şi instituţiile financiare nebancare trebuie să obţină de la clienţii lor, în cel mai scurt timp, cel puţin următoarele informaţii:
1. pentru persoane fizice:
- numele şi prenumele şi, după caz, pseudonimul;
- data şi locul naşterii;
- codul numeric personal sau, dacă este cazul, un alt element unic de
identificare similar;
- domiciliul şi, dacă este cazul, reşedinţa;
- numărul de telefon, fax, adresa de poştă electronică, după caz;
- naţionalitatea;
- ocupaţia şi, după caz, numele angajatorului ori natura activităţii proprii;
- funcţia publică importantă deţinută, dacă este cazul (conform definiţiei din
Legea 656/2002);
i) numele beneficiarului real.
2. pentru persoanele juridice sau fără personalitate juridică:
a) denumirea;
- forma juridică;
- sediul social şi, dacă este cazul, sediul unde se situează centrul de conducere
şi de gestiune a activităţii statutare;
- numărul de telefon, fax, adresa de poştă electronică, după caz;
- tipul şi natura activităţii desfăşurate;
- identitatea persoanelor care, potrivit actelor constitutive şi/sau hotărârii
organelor statutare, sunt învestite cu competenţa de a conduce şi reprezenta
entitatea, precum şi puterile acestora de angajare a entităţii;
- numele beneficiarului real sau, în situaţia prevăzută la art. 22 alin. (2) lit. b)
pct. 2 din Legea nr. 656/2002, cu modificările şi completările ulterioare,
informaţii despre grupul de persoane care constituie beneficiarul real;
- identitatea persoanei care acţionează în numele clientului, precum şi
informaţii pentru a se stabili că aceasta este autorizată/împuternicită în acest
sens.
Regulamentul BNR nr.9/2008 stabileşte standardele minime pentru elaborarea de către instituţiile de credit şi instituţiile financiare nebancare înscrise în Registrul special a propriilor norme de cunoaştere a clientelei ca parte esenţială a administrării riscului de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului. În acest context, solicitarea de informaţii de către fiecare entitate în parte poate avea o arie mai largă de cuprindere decât minimul prevăzut de regulament, precizează ARB şi BNR.
Se precizează că indiferent de produsul sau serviciul bancar pe care îl utilizează sau solicită, clienţii trebuie să furnizeze informaţiile în cauză pentru a se asigura că efectuarea tranzacţiilor solicitate nu va fi întârziată până la actualizarea informaţiilor despre client.
BNR şi Asociaţia Română a Băncilor salută gradul ridicat de interes manifestat de clienţii care şi-au actualizat deja datele în conformitate cu cerinţele legislaţiei.
Termenul s-ar putea prelungi
Cu toate acestea, termenul iniţial impus pentru această procedură, de maxim un an de la aprobarea normelor interne ale fiecări bănci (Regulamentul BNR a intrat în vigoare în 14 iulie 2008), s-ar putea dovedi insuficent, astfel încât există riscul ca nu toată lumea să-şi poată completa la timp respectivele formulare, mai ales în cazul băncilor mari. În plus, băncile sunt obligate să verifice informaţiile furnizate de clienţi, ceea ce poate duce la apariţia altor probleme. De aceea, unele bănci îşi ameninţă clienţii care nu completează noile formulare că le va suspenda conturile, în timp ce altele au organizat tombole cu premii pentru cei care reacţionează prompt.
Acesta este motivul pentru care BNR ar putea prelungi cu şase luni termenul limită până la care fiecare bancă trebuie să finalizeze procesul de actualizare a datelor clienţilor, conform propriilor norme.
Cum ar putea fi afectaţi clienţii
Conform normelor interne aprobate de fiecare bancă, noile date culese de la clienţi ar putea avea diverse efecte. Astfel, banca ar putea refuza efectuarea operaţiunilor dispuse de clienţi în cazurile în care aceştia furnizează informaţii false, insuficiente, eronate sau imcomplete. Operaţiunea bancară ar putea fi respinsă şi în cazul în care generează suspiciuni cu privire la realitatea celor declarate sau a documentelor furnizate. Băncile ar putea, de asemenea, să renunţe la clienţii care prezintă risc de imagine sau cei care refuză sa furnizeze informaţii în forma solicitată de bancă, în conformitate cu normele sale interne.
Termene minime impuse de bănci pentru completarea datelor personale:
BCR: 30 septembrie
BRD: fără termen
CEC: fără termen
Bancpost: fără termen
Banca Transilvania: 31 august
Raiffeisen Bank: 9 octombrie
Banca Românească: 30 septembrie
OTP Bank: 30 septembrie
Precizări din partea BNR
La solicitarea SFin, BNR face câteva precizări cu privire la aplicarea acestor norme:
„Regulamentul nr.9/2008 este un act normativ care a fost emis (art.II alin.(5) din OUG nr.53/2008) şi trebuie aplicat în contextul întregului cadru de reglementare în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului, respectiv:
- Ordonanţa de urgenţă nr.53/2008 privind modificarea şi completarea Legii nr.656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, cu modificările şi completările ulterioare;
- Hotărârea Guvernului nr. 594/2008 privind aprobarea Regulamentului de aplicare a prevederilor Legii nr. 656/2002, prin care s-a transpus în legislaţia naţională acquis-ul comunitar pe linia prevenirii şi sancţionării spălării banilor, respectiv:
- Directiva 2005/60/EC pentru prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor şi finanţării terorismului (Directiva a 3-a)
- Directiva 2006/70/EC privind măsuri de implementare a Directivei a 3-a.
Regulamentul nr.9/2008 vizează detalierea standardelor minime pentru elaborarea normelor proprii privind cunoaşterea clientelei, precum şi aspecte legate de implementarea acestora, de către entităţile supuse supravegherii prudenţiale a Băncii Naţionale a României (instituţii de credit şi instituţii financiare nebancare înscrise în Registrul special) şi a fost conceput pornind de la modificările legislative precizate anterior, cu luarea în considerare a:
- concluziilor „Raportului de evaluare a României pe probleme de combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului”, elaborat în cadrul celei de a treia runde de evaluare realizată de Moneyval (Consiliul Europei), respectiv preluarea recomandărilor FATF (Financial Action Task Force on Money Laundering) care nu se regăsesc explicit în legislaţia primară;
- recomandărilor ,,Basel General Guide to Customer Identification” şi a ,,Questionnaire on identification and verification of customers”, elaborate de Comitee of European Banking Supervision.
Precizăm că Regulamentul nr.9/2008 nu reprezintă o noutate în domeniu, BNR impunând entităţilor supravegheate prudenţial astfel de cerinţe în domeniu încă din 2002 (Norma nr.3/2002 privind standardele de cunoaştere a clientelei, cu modificările şi completările ulterioare şi Regulamentul nr.8/2006 privind standardele de cunoaştere a clientelei instituţiilor financiare nebancare).
Obiectivul regulamentului este armonizat cu cel al legislaţiei primare, respectiv de prevenire a utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau al finanţării terorismului.
Potrivit prevederilor art.27 din Regulamentul nr.9/2008, instituţiile de credit şi IFN-urile înscrise în Registrul special care funcţionau la data intrării în vigoare a regulamentului aveau obligaţia de a transmite la Banca Naţională a României normele de cunoaştere a clientelei elaborate potrivit noului cadru de reglementare, în termen de cel mult 90 de zile de la data intrării în vigoare a regulamentului, art.28 al aceluiaşi act normativ impunând aplicarea, în cazul clienţilor existenţi, a cerinţelor nou-instituite prin cadrul legislativ şi propriile norme ale entităţii în termen de maxim un an de la aprobarea normelor proprii menţionate (respectiv, actualizarea informaţiilor deţinute, în acord cu noile dispoziţii legale).
Efectul scontat asupra instituţiilor de credit şi IFN-urilor înscrise în Registrul special este de a evidenţia în mod fidel expunerea lor la această categorie de risc, potrivit noilor standarde, şi, implicit, necesitatea ajustării politicii de acceptare şi monitorizare a clientelei în acord cu profilul de risc al entităţii.
Cum se aplică normele în cazul persoanelor expuse politic
Referitor la „persoanele expuse politic”, noţiune stabilită prin Legea nr.656/2002, cu modificările şi completările ulterioare (art.21 şi 121), precizăm că obligaţiile legate de această categorie de clienţi revin nu doar instituţiilor de credit ci tuturor entităţilor raportoare, respectiv unei game foarte largi şi variate de persoane şi agenţi economici (art.8).
Potrivit prevederilor legale menţionate, în categoria „persoanelor expuse politic” sunt incluse persoanele care exercită sau au exercitat „funcţii publice importante”, membrii familiilor persoanelor care exercită sau au exercitat ”funcţii publice importante” şi persoanele cunoscute public ca asociaţi apropiaţi ai persoanelor care exercită sau au exercitat „funcţii publice importante”, legea stabilind criteriile pentru încadrarea în fiecare dintre cele trei grupe.
În privinţa modului de aplicare a legislaţiei aplicabile instituţiilor de credit în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor în cazul persoanelor expuse politic (PEPs), legislaţia obligă la identificarea tuturor persoanelor care deţin funcţii publice importante, ca parte esenţială a procesului de cunoaştere a clientelei şi a delimitării acesteia pe diverse categorii de risc (art.8 alin.(1) din Regulamentul BNR nr.9/2008), dar indică în mod expres aplicarea măsurilor suplimentare de cunoaştere a clientelei doar în cazul PEPs-urilor rezidente în străinătate (art.121 alin.(1) lit.c) din Legea nr.656/2002, cu modificările şi completările ulterioare, art.12 alin.(1) lit.c) din Regulamentul de aplicare a prevederilor Legii nr.656/2002, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.594/2008).