După ce, în februarie, guvernanţii mizau pe un excedent al bugetului public de pensii de 221 de milioane de lei, în lunile care au urmat aceştia au descoperit, treptat, că pentru plata pensiilor în 2009 este nevoie de subvenţii de la bugetul de stat de peste 6,8 miliarde de lei.
Prima variantă a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) pe 2009 prevedea, în privinţa sistemului public de pensii, venituri de 40,13 miliarde de lei şi cheltuieli de 39,9 milioane de lei, care ar fi urmat să producă un excedent de 221 de milioane de lei. Pe ce îşi baza guvernul Boc această proiecţie? Pe majorarea CAS de la 27,5 la 31,3%, precum şi pe îngheţarea contribuţiei la pilonul II la 2%. Însă în primul rând pe o creştere economică de 2,5% şi un deficit bugetar de 2% din PIB! Estimări care acum, de la „înălţimea” celor mai recente prognoze, care vorbesc despre o contracţie economică de 8-8,5% şi despre un deficit bugetar de 7,3%, ne-ar face să râdem în hohote, dacă n-ar fi de plâns.

Două rectificări = subvenţii de 6,8 miliarde de lei
În iunie, guvernul PD-L-PSD şi-a dat seama că majorarea CAS, pe fondul agravării crizei, al înmulţirii şomerilor şi al lipsei de lichidităţi a companiilor, nu sporeşte, ci diminuează încasările la BASS. În consecinţă, prin ordonanţă de rectificare bugetară, proiecţia de încasări la sistemul public de pensii a fost redusă cu 1,57 miliarde de lei. În schimb, au fost prevăzute subvenţii de la bugetul de stat în valoare de 1,34 miliarde de lei şi reduceri de cheltuieli de 4,1 milioane de lei.
Cea mai recentă rectificare bugetară, al cărei proiect a fost făcut public săptămâna trecută, arată adevăratele dimensiuni ale dezastrului din sistemul public de pensii. Proiecţia de încasări a fost diminuată cu 5,05 miliarde de lei, iar subvenţiile de la buget au fost majorate cu 5,54 miliarde de lei, în condiţiile în care rectificarea prevede o sporire a necesarului de cheltuieli pentru plata pensiilor cu 500 de milioane de lei faţă de estimarea anterioară.

Deficit „liberal” de 1,53 miliarde de lei pe 2008
Deficitul bugetului de pensii pe anul 2008 s-a cifrat la 1,53 miliarde de lei, potrivit proiectului de lege pentru aprobarea contului de execuţie al BASS pe anul trecut, înregistrat la Senat pe 20 iulie 2009. Prima variantă a legii BASS pe 2008 prevedea un echilibru între venituri şi cheltuieli, cifrate, ambele, la 32,05 miliarde de lei. Ulterior, la rectificarea bugetară din noiembrie anul trecut, atât proiecţia cheltuielilor, cât şi cea a veniturilor BASS au fost majorate cu câte 1,35 miliarde de lei, pentru finanţarea creşterii cu 20% a valorii punctului de pensie, de la 581,3 la 697,5 lei.
De remarcat că, la sfârşitul lunii iunie, parlamentarii PNL au depus la Senat un proiect de lege care prevede majorarea retroactivă a punctului de pensie, începând cu 1 ianuarie 2009, la 761,85 lei, respectiv 45% din salariul mediu brut utilizat la elaborarea BASS pe 2009, pentru respectarea „promisiunilor din campania electorală şi din programul de guvernare al guvernului Boc”, după cum se spune în expunerea de motive.
În prezent, valoarea punctului de pensie este de 718,4 lei, după majorarea de 3% din aprilie, şi este programat să ajungă, de la 1 octombrie, la 732,8 lei, după o majorare cu încă 2%. Potrivit ministrului finanţelor, Gheorghe Pogea, majorarea din octombrie va presupune, doar în ultimele trei luni din 2009, un efort bugetar suplimentar de 200 de milioane de lei. În plus, de la 1 octombrie, pensia minimă lunară va creşte de la 300 la 350 de lei.

Încasări volatile, cheltuieli care cresc constant
Potrivit datelor publicate pe site-ul Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale (CNPAS), la sfârşitul lunii iulie, deficitul cumulat al BASS ajunsese la 1,63 miliarde de lei. Mai important decât această cifră este nivelul extrem de fluctuant al încasărilor în primele şapte luni ale anului. Acestea au evoluat între un vârf de 3,97 miliarde de lei în martie (când s-a înregistrat, de altfel, şi un excedent important, de 724,19 milioane de lei), datorat exclusiv intrării în vigoare a majorării CAS, şi un minim de 2,58 miliarde de lei în februarie - când s-a înregistrat şi cel mai mare deficit lunar, de 641,79 milioane de lei. În schimb, cheltuielile lunare au crescut constant până în iunie, chiar dacă într-un ritm lin, de la 3,17 la 3,4 miliarde de lei, cu o uşoară scădere în iulie, la 3,38 miliarde de lei.