Anunţul făcut de ministrul Marian Sârbu, potrivit căruia, începând cu 1 ianuarie 2010, salariul minim pe economie ar putea ajunge la 750 de lei, a provocat valuri în rândul patronilor. Investitorii susţin că o astfel de decizie nu are susţinere în economia reală şi avertizează Guvernul că va falimenta şi puţinele firme care au reuşit să supravieţuiască până acum. Executivul plănuieşte ca plata bugetarilor să nu se mai raporteze la salariul minim pe economie pentru ca statul să nu fie afectat de această majorare pe care tocmai el o pregăteşte.


Cu câteva luni înainte de alegerile prezidenţiale, guvernanţii s-au grăbit să anunţe o creştere a salariilor. Deşi în această perioadă bugetul nu poate suporta nici măcar plata pensiilor şi a salariilor din administraţie, cabinetul Boc s-a gândit că o rearanjare „pe plus” a veniturilor angajaţilor va fi bine primită şi-i va aduce un plus de imagine acum, înainte de alegeri. Dar cum să împaci un sac bugetar peticit cu o pro-misiune atât de generoasă? Simplu. Printr-un artificiu care va păcăli doar firmele private. Guvernul va folosi, ca de obicei, unităţi de măsură diferite atunci când e vorba de stat şi privat. Salariul minim pe economie, care va creşte de la 1 ianuarie 2010 cu 25%, nu se va regăsi şi în Legea salarizării unitare. Aşa se face că veniturile personalului bugetar nu se vor raporta la acest etalon, ci la o sumă fixă, de 600 de lei - atât cât este salariul minim pe economie la ora actuală -, la care se vor adăuga nişte indici de corelare.

Invocând lipsa resurselor financiare, cabinetul Boc se chinuieşte să strecoare aceste prevederi în proiectul de lege, astfel încât salariaţii de la stat să nu-şi mai raporteze lefurile lunare la salariul minim pe economie. Nu ar fi o noutate, ani la rând în România circulând în paralel două salarii minime pe economie: u-nul convenit cu partenerii sociali şi care se aplica în cazul firmelor private şi altul stabilit prin diferite hotărâri de guvern emise de la Palatul Victoria şi care viza personalul societăţilor de stat.

Introducând în legea unică de salarizare un coeficient de ierarhizare fix, de 600 de lei, Executivul scapă de pericolul de a da mai mulţi bani şi aruncă toate problemele în spatele firmelor private care vor fi obligate să se descurce cu noua povară financiară. „Principiul negociat la început a fost că grila unitară va porni de la coeficientul de ierarhizare 1, care este egal cu salariul minim pe economie, adică 600 de lei, cât este valoarea acestuia acum. La anul, prin creşterea cu 25% a salariului minim pe economie, se ajunge la 750 de lei. În mod normal, ar trebui ca şi coeficientul de ierarhizare să crească. Executivul încearcă însă să impună nişte indici de corelare şi să păstreze coeficientul de ierarhizare la 600 de lei, iar în acest mod leafa personalului bugetar să nu se mai raporteze la salariul minim pe economie. Motivul invocat a fost cel al lipsei banilor. Noi nu suntem de acord şi vom milita în continuare pentru păstrarea înţelegerilor de la început”, ne-a declarat Petru Dandea, vicepreşedinte CNS Cartel Alfa.

Miza electorală, mai importantă decåt economia
Faptul că sindicatele vor solicita păstrarea salariului minim pe economie ca etalon în calcularea veniturilor bugetarilor nu are mare valoare. De la venirea la Palatul Victoria, cabinetul Boc a dovedit că nu pune preţ pe dialogul social, prin urmare n-ar trebui să mire pe nimeni dacă şi în acest caz se va întâmpla la fel. În plus, acuzaţiile venite din mediul privat, potrivit cărora Guvernul ia decizii menite să-l ajute în apropiata campanie electorală, se dovedesc a avea susţinere practică.

Un protocol „otrăvit” moştenit de pe vremea guvernării liberale, semnat între putere şi sindicate, prevede faptul că până în 2014 salariul minim pe economie trebuie majorat în aşa fel încât să ajungă la 50% din salariul mediu pe economie. Potrivit acelui acord, la 1 ia-nuarie 2010 valoarea salariului minim pe economie ar trebui să fie undeva la 800 de lei. Prin anunţul său, că va creşte cu 25% salariul minim pe economie şi-l va aduce la 750 de lei, guvernul Boc nu vrea să arate decât că respectă înţelegerile cu organizaţiile sindicale.

Le respectă, însă pe banii patronilor, şi nu face altceva decât să discrimineze mediul privat. Şi lucrătorii de la stat se pot considera ne-
dreptăţiţi, fiind „înşelaţi” la bani. „E doar o nouă măsură populistă, luată pe principiul cine dă mai mult, care pe care. Din păcate însă, astfel de decizii ne costă pe noi, investitorii, care trebuie să ne dăm peste cap pentru a îndrepta prostiile făcute de alţii. În momentul de faţă, când traversăm cea mai grea perioadă de criză, nu văd oportună o astfel de decizie. Practic, ne întoarcem în sistemul planificat în care angajatorul este obligat să acţioneze după nişte cerinţe de la centru, fără a exista şi un fundament economic, fară a se ţine cont de indici de performanţă sau de productivitatea muncii”, ne-a explicat Maria Grapini, preşedintele Federaţiei Patronale a Textilelor, Confecţiilor şi Pielăriei (FEPAIUS).

Consecinţa imediată: şomajul în masă
Şi în cazul în care ar decide păstrarea salariului minim pe economie ca etalon pentru grila bugetarilor, tot prost ar pica. Majorând cu 25% coeficientul de ierarhizare, ar arunca în aer toate lefurile salariaţilor de la stat, care ar trebui plătiţi în unele cazuri cu sume mult mai mari, ceea ce ar însemna o presiune şi mai mare asupra bugetului. Singurul „câştig” care rezultă din această măsură populistă este şomajul, care va lovi în toate categoriile profesionale. „Majorarea salariului minim este bomboana pe coliva economiei. Dacă va duce până la capăt cele anunţate, guvernul Boc se face vinovat de declanşarea unor probleme fără precedent. Va creşte şomajul, se vor închide societăţi, vor scădea încasările la bugetul de stat. Vom ajunge în sapă de lemn, doar pentru că nişte politicieni au încurcat Palatul Victoria cu propria ogradă. Eu tot sper că e doar un joc de imagine, şi după alegerile din toamnă vom fi lăsaţi să ne vedem de treabă”, ne-a spus Cristian Pârvan, secretar general AOAR.

Impunând un salariu minim pe economie mai mare, statul îşi bagă nasul în bugetele companiilor private pe care le obligă să caute portiţe de salvare. Deşi este anunţată ca fiind o măsură menită să ajute angajatul de rând, intenţia Executivului loveşte tocmai în acest segment pe care ar putea să-l lase fără loc de muncă. Nu de puţine ori investitorii au cerut să le fie dată mână liberă pe grila de salarizare, susţinând că doresc să-şi plătească lucrătorii în funcţie de productivitate şi nu în funcţie de nişte reguli care îi determină de multe ori să practice o salarizare la grămadă, fără a putea face nicio departajare între muncitorul bun şi cel mai puţin bun.


Majorări în cascadă
Creşterea cu 25% a salariului minim pe economie va declanşa majorări în cascadă pe toate grilele de salarizare. Cele mai puternice lovituri vor fi date sectoarelor în care predomină personalul necalificat şi unde e posibil ca munca la negru să crească în mod alarmant.
Potrivit HG 150/2007, salariului minim pe economie i se aplică anumiţi coeficienţi de ierarhizare şi în acest mod se obţin veniturile minime pe care trebuie să le câştige fiecare categorie profesională în parte.
Dacă ne raportăm la un salariu minim pe economie de 750 de lei, atunci un muncitor necalificat pentru care coeficientul de ierarhizare a fost stabilit prin lege la 1 nu poate avea o leafă mai mică de 750 de lei. De asemenea, un muncitor calificat sau un absolvent de liceu va avea 900 de lei (coeficientul de ierarhizare este 1,2); un absolvent de studii postliceale - 937,5 lei (coeficientul de ierarhizare este 1,25); un absolvent al unei şcoli de maiştri - 975 lei (coeficientul de ierarhizare este 1,3); un absolvent de studii superioare de scurtă durată - 1.125 lei (coeficient de ierarhizare 1,5) şi un absolvent de studii superioare - 1.500 lei (coeficient de ierarhizare 2).


"Executivul încearcă însă să impună nişte indici de corelare şi să păstreze coeficientul de ierarhizare la 600 de lei, iar în acest mod leafa personalului bugetar să nu se mai raporteze la salariul minim pe economie. Motivul invocat a fost cel al lipsei banilor. Noi nu suntem de acord"
Petru DANDEA, vicepreşedinte CNS Cartel Alfa

"Majorarea salariului minim este bomboana pe coliva economiei. Dacă va duce până la capăt cele anunţate, guvernul Boc se face vinovat de declanşarea unor probleme fără precedent. Va creşte şomajul, se vor închide societăţi, vor scădea încasările la bugetul de stat. Vom ajunge în sapă de lemn, doar pentru că nişte politicieni au încurcat Palatul Victoria cu propria ogradă"
CRISTIAN PÅRVAN, secretar general AOAR

"E doar o nouă măsură populistă, luată pe principiul cine dă mai mult, care pe care. Din păcate însă, astfel de decizii ne costă pe noi, investitorii, care trebuie să ne dăm peste cap pentru a îndrepta prostiile făcute de alţii. În momentul de faţă, când traversăm cea mai grea perioadă de criză, nu văd oportună o astfel de decizie"
MARIA GRAPINI, preşedinte FEPAIUS