Lipsa unor planuri concrete pentru rentabilizarea societăţilor de căi ferate deţinute de stat stimulează clanurile-căpuşă, care îşi împart, prin influenţă, funcţii bănoase şi afaceri susţinute cu bani publici. Familii întregi s-au cuibărit pe lângă bugetele de investiţii direcţionate de la „centru” spre mediul privat. Fie că este vorba de companii ale rudelor celor care activează în CFR sau beneficii personale ale unor şefi, toate aduc prejudicii bugetului public. Lista intereselor ce gravitează în jurul Căilor Ferate pare fără sfârşit şi pleacă de la vârful sistemului.
În timp ce conducerea Ministerului Transporturilor negociază cu sindicatele disponibilizări şi amânări la plata salariilor, sute de milioane de euro se scurg spre câteva companii care modernizează vagoanele de călători fabricate în anii ’60. La o primă strigare, onorată cu o singură ofertă, SNTFC „CFR CĂLĂTORI” SA a acordat, pe 15 iulie, serviciile de modernizare a 400 de vagoane de clasa a doua către societatea Remar Paşcani. Miza acestui contract este de 699.400.000 de lei fără TVA, adică aproape 200 de milioane de euro cu TVA inclus. Pentru modernizarea fiecărui vagon, vechi de aproape 40 de ani (!) se cheltuiesc astfel aproximativ 500.000 de euro, în condiţiile în care pentru achiziţia unui automotor nou ar fi fost de-ajuns circa 2,6 milioane de euro. Siguranţa şi confortul ar fi avut însă alte standarde. De notat că, prin modernizare, „antichităţile” CFR-ului ar mai putea circula cel mult 10 ani.
Deşi durata de viaţă a vagoanelor de modernizat este depăşită, directorul SNTFC „CFR CĂLĂTORI” SA, Laurenţiu Stoica, susţine afacerea. „Cred că este o măsură foarte bună. Chiar dacă nu am avut eu ideea modernizării acestor vagoane, mi-o asum în totalitate. Ştiu că se discută acum, că este criză, dar nu se vor da banii mâine. Este un program amplu de modernizare, care a existat şi care va continua în următorii patru ani”, a declarat Laurenţiu Stoica.
Practic, spune el, pe vechile structuri se vor introduce elemente care vor face ca vechile vagoane să fie ca noi. Lucrurile sunt însă ceva mai complicate, iar optimismul managerului nu este împărtăşit de oamenii care lucrează în sistem. „Domnii care fac aceste strategii sunt în-
tr-o eroare totală. La ora actuală, SNTCF trăieşte numai din încasări, pentru că subvenţia s-a epuizat şi se modernizează vagoane în loc să repare automotoarele ale căror osii sunt uzate. La ora actuală, aproape o treime din automotoare stau în depouri”, afirmă Gabriel Rodrigo Maxim, secretarul Federaţiei Sindicatelor Transportatorilor Feroviari.
De remarcat că CFR Călători intenţionează să efectueze reparaţii planificate la alte 3.025 de vagoane, valoarea estimativă a contractului finanţat din surse proprii fiind de 29,87 milioane de lei.
 
Păienjenişul căilor ferate
Acţionar majoritar la Remar Paşcani - beneficiara contractului de 200 de milioane de euro - este compania Grup Feroviar Român (GFR SA), care deţine 89% din acţiuni. GFR, la rândul său, este controlată de Gruia Stoica şi de Vasile Didilă şi condusă direct de Sorin Chinde, care ocupă funcţia de director general. Şi soţia sa are funcţie de conducere, dar nu în mediul privat, ci chiar la firma de stat care împarte contractele. Cintia Chinde este director comercial la SNTFC „CFR CĂLĂTORI” SA. Această „alianţă” nu ridică însă niciun semn de întrebare pentru conducerea „CFR CĂLĂTORI”, iar evidentul conflict de interese legat de administrarea unui contract de tip cadru, cum este modernizarea vagoanelor vechi, este trecut cu vederea. „Ce influenţă credeţi că poate avea doamna Chinde, din poziţia de director comercial, într-o achiziţie a companiei? Are cu totul alte atribuţii. Vreţi să o dau afară sau să o pun să divorţeze?”, a întrebat ironic directorul Laurenţiu Stoica.
Directorul comercial de la „CFR CĂLĂTORI” susţine că nu poate avea nicio influenţă în astfel de contracte. „Nu am nicio legătură cu vreun contract de acest fel. De opt ani, de când ocup această funcţie, nu mi s-a atras atenţia asupra acestui lucru şi nu văd care ar fi interesele mele ascunse acum. Sincer, nu ştiu ce contracte are GFR-ul, pentru că nu mă ocup sub nicio formă de aceste contracte. Soţul meu conduce GFR-ul, dar nu este acţionar, iar contractele sunt cu Remar Paşcani... Deci nu văd nicio problemă, mai ales că eu nu sunt în comisia de achiziţii”, a răspuns solicitării SFin directorul comercial Cintia Chinde.
Directorul GFR, Sorin Chinde, nu a putut fi contactat, iar locţiitorii săi ne-au transmis că este plecat în străinătate şi nu poate răspunde.  „Nu există niciun fel de relaţie de interese între domnul Chinde Sorin, director general al GFR, şi doamna Chinde Cintia Cristina, director comercial al SNTFC CFR Călători, în cazul contractelor dintre Remar Paşcani şi CFR Călători. Domnul Chinde Sorin nu este membru în CA al Remar Paşcani şi nici reprezentantul acţionarului GFR în AGA Remar Paşcani. Doamne Chinde Cintia Cristina, în calitate de director comercial al CFR Călători, nu are nicio atribuţie în legătură cu reparaţiile, modernizările sau achiziţiile de material rulant locomotive şi vagoane ale CFR Călători”, arată conducerea GFR, care subliniază că, pentru a evita ca fenomenul şomajului să ia amploare pe fondul crizei, trebuia ca forţa de muncă să primească noi comenzi. „Considerăm că, în momentul de faţă, ocuparea forţei de muncă existentă este singurul mijloc viabil de a contracara efectele negative ale crizei economice ce se reflectă la nivelul economiei naţionale, deoarece valoarea PIB-ului poate creşte numai punând în vânzare produsele industriei feroviare româneşti”, afirmă conducerea GFR.

Mai multe „coincidenţe”
Încă o „coincidenţă” în relaţia CFR-ului de stat cu firma privată activă tot în transportul pe calea ferată: Ion Garoseanu a fost numit, la sfârşitul lunii iunie, de către ministrul transporturilor, Radu Berceanu, în funcţia de director general al CFR SA. Timp de trei ani, între iunie 2005 şi iunie 2008, noul şef de la CFR SA a fost vicepreşedintele firmei Grampet, care deţine Grup Feroviar Român, principalul acţionar la Gram-pet fiind acelaşi om de afaceri Gruia Stoica.
Înainte de a ajunge director la CFR SA, Ion Garoseanu a mai ocupat postul de director în cadrul firmei Ferest Logistics, deţinând şi acţiuni la Ferest Logistics SRL şi Fero Trans SRL. Prima firmă se ocupă de „cumpărarea şi vânzarea de bunuri imobiliare proprii”, dar activează în domeniul logisticii în transporturile feroviare, iar a doua are activităţi tot în domeniul transporturilor feroviare, activitatea fiindu-i suspendată din luna martie 2009.
Probleme sunt şi la Braşov, de unde provine RegioTrans SRL, principalul concurent al CFR Călători. Firma a preluat o bună parte din traseele profitabile, spre disperarea mecanicilor de tren de la stat. Unul dintre cei doi acţionari ai firmei RegioTrans este Constantin Comana, fost director al Regionalei Transporturi Căi Ferate (RTFC) Braşov, care a reuşit să „smulgă” patru trasee de la CFR Călători, declarate neprofitabile de managerii firmei de stat. Întâmplător, soţia sa - Mirela Comana - este şeful serviciului staţii şi reglementări comerciale la RTFC Braşov. RegioTrans operează trenuri accelerat pe mai multe rute, printre care Bra-şov-Bucureşti-Constanţa, Braşov-Sibiu-Timişoara şi Bucureşti-Craiova-Timişoara, precum şi personale, pe 21 de secţii neinteroperabile, compensaţia totală pentru anul 2008 fiind estimată la aproximativ 89,5 milioane de lei. Familia Comana figurează în topurile milionarilor din Braşov.
Un alt exemplu de „înrudire fără efecte” este cel al directorului adjunct de la SNTFC „CFR CĂLĂTORI” SA, Liviu Pescăraşu, a cărui soţie este şef Serviciu Financiar la RTFC Bucureşti. De data aceasta nu mai este vorba de contracte cu firme private, ci de mici avantaje smulse sistemului. „Doamna Pancu Marioara, care este director economic la RTFC Bucureşti, a beneficiat de două ori de salarii compensatorii în valurile de disponibilizare care au existat, iar acum este din nou în funcţie. În plus, nu a venit singură, ci cu doamna Elena Bursuc, care este şefă la serviciul stocuri din regionala CF Bucureşti”, ne-a declarat unul dintre angajaţii RTFC Bucureşti.
Deşi autorităţile statului reclamă continuu lipsa fondurilor bugetare, la Căile Ferate sunt bani destui de cheltuit. Ministrul transporturilor şi infrastructurii, Radu Berceanu, declara recent că în acest an CFR Călători va primi subvenţii de 670 de milioane de lei, după ce în 2008 a primit din partea statului circa un miliard de lei. Firma de transport pe calea ferată intenţionează să contracteze şi o linie de credit de 100 de milioane de lei, pe o perioadă de aproximativ un an, pentru finanţarea cheltuielilor curente.

Comisie pentru cercetarea lui Berceanu
Afacerile din jurul Căilor Ferate de stat au scos la iveală, de-a lungul timpului, extravaganţe de sute de milioane de euro, plătite din bani publici. Totul a fost permis, de la achiziţii de scrumiere şi cravate la preţuri de o mie de ori mai mari decât cele din piaţă, ce au purtat „parafa” Necolaiciuc, până la maşini de sute de mii de euro, marca Noapteş. Conflictele de interese şi nepotismele se întâlnesc la tot pasul în compania de stat. Dar ce speranţe să mai aibă simplii angajaţi ai CFR, care văd zilnic cum creşte păienjenişul intereselor în care este captivă societatea, dacă însuşi ministrul Radu Berceanu primeşte câteva firimituri de la ospăţul privaţilor? SFin a dezvăluit, de curând, că firma sa este furnizor pentru societăţile care au contract cu CFR sau Metrorex...
Urmare a articolului din „Săptămâna Financiară”, parlamentarii PSD şi PNL au luat în discuţie oportunitatea înfiinţării unei comisii care să ia la puricat contractele firmei deţinute de ministrul Radu Berceanu cu societăţile furnizoare de rame de tren pentru Metrorex şi CFR Călători. Poate că ar fi de bun augur ca aceeaşi comisie să ia în vizor şi alte interese, să scuture puţin şi cumetriile din sânul CFR-ului, prin care sume imense de bani intră în aceleaşi conturi de mai bine de 10 ani.