Marile reţele de retaileri au câştigat prima rundă a disputei cu patronatele şi sindicatele din sectorul agroalimentar, pentru că au reuşit să convingă membrii Guvernului să întârzie şi să blocheze adoptarea „Codului de bune practici în comerţul cu produse agroalimentare”, transferând Parlamentului responsabilitatea adoptării sau respingerii acestui proiect legislativ. Potrivit calculelor făcute de patronatele din sector, adoptarea codului ar aduce o scădere a preţurilor de raft pentru produsele agroalimentare cu procente cuprinse între 15 şi 25%, concomitent cu o diminuare
considerabilă a profiturilor înregistrate de marii retaileri.
„Codul de bune practici în comerţul cu produse agroalimentare” va fi adoptat ca lege cel mai devreme în septembrie şi doar dacă lobby-ul făcut pe lângă parlamentari de producătorii agroindustriali români, asociaţiile patronale şi sindicatele din sector va fi suficient de puternic pentru a determina Parlamentul să adopte un proiect de lege în acest sens. Condiţie însă greu de îndeplinit, întrucât marii retaileri nu vor sta cu mâinile în sân şi vor continua să-şi protejeze interesele şi să încerce cât mai mult amânarea adoptării acestui act normativ. Cele două părţi nici nu au cum să reacţioneze altfel, întrucât adoptarea codului va avea ca efect diminuarea considerabilă a veniturilor încasate de retaileri la comercializarea produselor agroalimentare, în timp ce pentru producătorii români adoptarea unui astfel de act normativ ar putea să însemne balonul de oxigen care să-i menţină pe piaţă în condiţiile severe ale crizei economice.

Marii retaileri ţin cu dinţii de profituri
„Marile reţele de magazine au «convins», pe căi care exced dialogul social instituţionalizat, funcţionari sau înalţi demnitari să întârzie sub orice formă, să schilodească şi, în cele din urmă, să blocheze proiectul de Ordonanţă de Guvern promovat de Ministerul Agriculturii, mandatat anterior să joace rolul de arbitru între furnizori şi retaileri. Aşa se face că proiectul legislativ adoptat de Guvern pe 20 mai nu şi-a mai găsit drumul către Monitorul Oficial şi niciun funcţionar nu poate explica ce s-a întâmplat cu el”, acuză patronatele din industria alimentară. Implicarea substanţială şi decisivă a marilor retaileri în „acţiunea Codul” a fost observată şi de sindicatele din sectorul agroalimentar, care au văzut că, „din anumite motive, inclusiv din cauza acţiunilor de lobby ale reprezentanţilor marilor reţele de hyper şi supermarketuri”, membrii Guvernului au cam dat înapoi cu promovarea prin ordonanţă de urgenţă a codului de bune practici. „Altfel nu e explicabil faptul că proiectul de ordonanţă a fost adoptat în şedinţa de guvern din 20 mai, pentru ca apoi să se ia hotărârea promovării şi adoptării codului de către Parlament”, a declarat, pentru SFin, observând ciudăţenia, Bogdan Hossu, preşedintele CNS Cartel Alfa. 
Atât sindicatele, cât şi patronatele din sectorul agroalimentar consideră că principalul efect al adoptării proiectului de lege „Codul de bune practici în comerţul cu produse agroalimentare” este diminuarea cu până la 25% a preţurilor la raft pentru produsele agroalimentare comercializate în marile lanţuri de retail. În condiţiile în care acest tip de produse reprezintă aproximativ 60% din cifra de afaceri dezvoltată de aceste unităţi de comerţ, iar la nivel naţional lanţurile de retail concentrează mai bine de jumătate din volumele şi valorile comercializate anual pe piaţa românească, atunci devine evidentă încrâncenarea cu care marii retaileri încearcă amânarea adoptării „Codului”. Euromoni-tor este singura instituţie care a făcut în acest an estimări privind dinamica consumului pe piaţa fast moving consumer goods (FMCG). Potrivit Euromonitor, consumatorii români au cheltuit pentru produsele alimentare 41,57 miliarde de dolari în 2008 (28,87 miliarde de euro),şi se prognozează pentru acest an un consum total de 40,97 miliarde de dolari (28,45 miliarde de euro). Dacă avem în vedere că achiziţia de produse alimentare reprezintă circa 50% din totalul achiziţiilor făcute de români pe piaţa FMCG, atunci rezultă un consum total pe piaţa FMCG de 20 de miliarde de dolari (13,89 miliarde de euro). Cum pe segmentul de retail modern din România se comercializează circa jumătate din valorile şi volumele pieţei FMCG, rezultă că în joc sunt cifre de afaceri de circa 10 miliarde de dolari (6,94 miliarde de de euro). O diminuare cu până la 25% a acestei cifre este de neconceput pentru managerii lanţurilor de retail din România, pentru că ar antrena o scădere a veniturilor cu până la 2,5 miliarde de dolari (1,735 miliarde de euro). O miză cu adevărat uriaşă, mai ales în aceste vremuri de criză profundă.

Codul reduce preţul produselor agroalimentare în magazine
Pentru producătorii români, codul de bune practici ar coborî comisioanele de raft, de nivel, precum şi pe cele de intrare la un nivel asemănător comisioanelor practicate de magazinele similare din celelalte ţări unde activează retailerii prezenţi în România. Fapt care i-ar aduce pe producătorii români în situaţia de a concura cu succes cu producătorii străini care aprovizionează aceste reţele de comerţ. Iar din calculele făcute de sindicatele şi patrona-tele din sector, „adoptarea codului de bune practici ar aduce o scădere a preţurilor de raft ale produselor agroalimentare cu procente cuprinse între 15 şi 25%, „ceea ce pentru consumatorul român s-ar traduce prin reducerea cu un sfert a facturii de achiziţie a produselor agroalimentare”, ne-a explicat Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară.
Cu astfel de implicaţii, producătorii şi retailerii vor continua să se lupte la baionetă pentru adoptarea, respectiv amânarea intrării în vigoare a codului. Şi vor arunca în luptă toate abilităţile de care dispun pentru a-şi proteja interesele. „Iar dacă lobby-ul făcut pe lângă membrii Guvernului nu a avut efect, ne vom concentra acum toate eforturile ca să obţinem adoptarea codului în Parlament”, a explicat strategia ce va fi urmată deopotrivă de sindicate, patronate şi producători liderul CNS Cartel Alfa, Bogdan Hossu.