Valoarea subvenţiilor primite în ultimii doi ani de fermieri de la Uniunea Europeană se ridică la aproape 1 miliard de euro: 440 de milioane de euro în 2007 şi  537,9 milioane de euro în 2008. Subvenţiile se acordă în baza Politicii Agricole Comune (PAC), cea mai importantă dintre politicile UE, care beneficiază de aproximativ 126 de miliarde de euro. PAC urmăreşte sprijinirea financiară a fermierilor şi îi încurajează să producă mărfuri de calitate, cerute de piaţă. Subvenţiile se plătesc prin intermediul sistemului informatic de administrare şi control (IACS). Pentru plata subvenţiilor după aceleaşi reguli, fiecare stat membru al UE are obligaţia să-şi dezvolte propriul sistem IACS pentru administrarea şi controlul ajutoarelor financiare. „Producătorii care realizează astfel de sisteme nu au voie să le vândă şi nici să le dea (chiar şi gratis) în alte state membre UE”, a declarat Gabriel Lospa, directorul eAgriculture în cadrul SIVECO România, companie care implementează sistemul IT la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA). Agenţia a plătit până la începutul lunii iulie suma de 503,6 milioane euro pentru campania agricolă din 2008. De aceşti bani au beneficiat 1.108.102 fermieri din cei 1.130.207 care au depus cereri de sprijin. Ceilalţi fie au primit decizii negative de plată, fie nu au îndeplinit condiţiile de eligibilitate, având o suprafaţă de teren sub 1 hectar. Este important de precizat că UE pune în primul rând accent pe corectitudinea efectuării plăţilor, descoperirea de neconformităţi atrăgånd măsuri foarte severe de penalizare. Cu astfel de situaţii se confruntă în fiecare an chiar şi ţări cu experienţă în aplicarea PAC - de exemplu Marea Britanie, Italia, Grecia.

RomÅnia a Început de la zero
România a avut la dispoziţie un an şi jumătate pentru construirea şi punerea în funcţiune a sistemului IT pentru APIA, în timp ce alte state ale UE au realizat acelaşi lucru în 3-4 ani. De exemplu, Polonia a avut la dispoziţie 3 ani. În afară de timpul scurt, România a întâmpinat dificultăţi din cauza gradului foarte mare de fărâmiţare a suprafeţelor agricole, numărul fermierilor fiind la fel ca în ţări mari ale UE, cum sunt Franţa şi Italia. „Nu în ultimul rând, trebuie spus un lucru esenţial: la noi totul a pornit de la zero. Spre deosebire de alte ţări membre, în care la momentul demarării construcţiei şi implementării IACS existau informaţii stocate în format electronic, la noi înregistrarea informaţiilor a început odată cu acest proiect. Din dorinţa de a avea un sistem de cea mai nouă generaţie, soluţia tehnică aleasă de APIA acoperă, prin numărul de componente, cea mai mare varietate de funcţionalităţi. Experţii europeni apreciază că sistemul IT implementat în România, la APIA, este unul solid şi complet integrat, permiţând fermierilor să acceseze mai multe facilităţi şi să solicite scheme/măsuri conforme cu standardele UE“, a afirmat Gabriel Lospa. Acesta descrie modul în care sistemul IT trebuie să reproducă toate modificările operate la nivelul legislaţiei şi regulamentelor UE, precum şi recomandările Comisiei Europene. Astfel, trebuie efectuate prompt schimbări tehnice în IACS (chiar şi zilnic), iar bazele de date trebuie actualizate permanent, folosind extrem de multe surse de informaţii.