Bancherii recunosc că în anii precedenţi au acordat prea multe credite, care au condus la supraevaluarea activelor, în special a preţurilor imobilelor. Criza ajustează acum agresiv economia supraîncălzită, dar cu toate acestea mai există loc pentru acordarea de noi împrumuturi.
Supraîncălzirea economiei din ultimii ani a avut loc pe fondul accelerării prea puternice a ritmului de creditare, mulţi români ajungând acum supraîndatoraţi şi nevoiţi să apeleze la soluţii de restructurare a împrumuturilor. Fenomen recunoscut acum şi de către bancheri. „Pe piaţa creditării a fost aproape un bubble în ultimii ani, din cauza căruia am asistat la un super bubble pe piaţa imobiliară”, spune Zoltan Major, vicepreşedinte la UniCredit Ţiriac Bank. Aceasta nu s-a regăsit printre instituţiile de credit cu o politică agresivă de creditare, dar cu toate acestea are clienţi ajunşi în situaţia de a nu-şi mai putea plăti integral sau temporar ratele. Totuşi, ponderea acestora este de numai câteva procente din numărul total al beneficiarilor de împrumuturi, spun reprezentanţii băncii. În plus, în ultimele două luni au apărut semnale încurajatoare care arată o tendinţă de scădere a restanţelor. „Datorită politicii de creditare prudenţială adoptată de banca noastră, procentul întârzierilor de peste 30 de zile la plata ratelor este sub media sistemului bancar, aflat în jurul a 2% din totalul creditelor”, spune Major. Banca a adoptat, în ultimele luni, o politică proactivă de soluţionare a acestor cazuri, oferind clienţilor soluţii de reducere a valorii ratelor, prin prelungirea perioadei de creditare, acordarea unei perioade de graţie pentru cei care şi-au pierdut locul de muncă sau chiar prin acceptarea plăţii unei rate mai mici pe o anumită perioadă, până la restabilirea situaţiei financiare.
Gradul de îndatorare s-a redus
Problemele cu privire la rambursarea creditelor au apărut nu doar pe fondul crizei economice şi devalorizării leului, ci şi ca urmare a tendinţei de supraîndatorare a clienţilor. Astfel, dacă în urmă cu un an era posibilă obţinerea unui împrumut a cărui rată să ajungă chiar şi peste 70-80% din venit, acum băncile au redus gradul de îndatorare sub 50%. De asemenea, creşterea riscului de creditare a determinat băncile să majoreze semnificativ costul împrumuturilor, în timp ce cererea din partea clienţilor s-a prăbuşit. În aceste condiţii, ritmul anual de creditare s-a redus semnificativ, de la un nivel de 60% în septembrie 2008 la numai 16% în mai. Bancherii anticipează că ajustarea creditării va continua şi în iunie, până la 11,4%, urmând a se stabiliza în jurul a 5%. Aşadar, în ciuda crizei, bancherii spun că românii vor putea să acceseze şi în acest an mai multe împrumuturi decât în 2008, dar este vorba de o creştere „sănătoasă”. „Ritmul de acordare a creditelor se va situa la acelaşi nivel cu cel al depozitelor”, consideră Major.
Mai e loc de creditare
Băncile mizează pe creşterea în continuare a pieţei de creditare bazându-se pe ponderea redusă a volumului de împrumuturi în PIB, în comparaţie cu alte state europene. România se află pe ultimul loc în acest clasament, ceea ce determină bancherii să fie surprinzător de optimişti, în condiţiile în care previziunile cu privire la evoluţia economiei devin tot mai sumbre. „În România există încă oportunităţi fantastice dacă ne uităm la volumul de credite raportate la PIB, deci mai e loc de creştere”, spune vicepreşedintele UniCredit Ţiriac Bank. Optimismul este susţinut şi de ultimele tendinţe de pe piaţa financiară, de scădere a dobânzilor şi de injectarea de lichidităţi de către banca centrală. În aceste condiţii, UniCredit desfăşoară, până la finalul lui septembrie, o campanie de promovare a creditelor de consum, acordate printr-o companie specializată, cu documentaţie simplificată şi o procedură rapidă de acordare. Şi alte bănci mari, precum Raiffeisen Bank, îşi promovează creditele de nevoi personale de valori mici.
