Autorităţile române şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) sunt pregătite chiar şi pentru cele mai negre scenarii cu privire la riscul de creditare. În cadrul acordului de împrumut stand-by semnat la începutul lunii mai s-a analizat şi posibilitatea preluării creditelor neperformante ale băncilor de o instituţie specializată, după modelul fostului AVAB, în vederea salvării acestora de la un eventual faliment. Deşi s-a considerat că deocamdată nu este necesară această măsură, problema va fi rediscutată cu ocazia evaluării acordului.
Principalele măsuri pentru stabilitatea sistemului bancar prevăzute în acordul cu FMI se referă la recapitalizarea instituţiilor de credit şi a majorării plafonului de garantare a depozitelor. În acelaşi timp, BNR s-a angajat să modifice legislaţia pentru a fi pregătită şi în cazul unor măsuri extreme, precum procedurile de lichidare a unei bănci sau a preluării activelor neperformante. În cadrul discuţiilor cu FMI s-a discutat şi analizat oportunitatea creării mecanismului juridic şi instituţional pentru preluarea activelor neperformante ale băncilor, dar s-a considerat că deocamdată situaţia este stabilă şi nu necesită implementarea acestor măsuri, spun reprezentanţii băncii centrale. Nu este exclus ca în cadrul discuţiilor de evaluare a acordului de luna viitoare să se adopte astfel de mecanisme de urgenţă, dacă situaţia se înrăutăţeşte. Deocamdată însă, reprezentanţii BNR spun că nu există o problemă în ceea ce priveşte creditele neperformante. Banca centrală a observat că, în ciuda scăderii profiturilor, situaţia financiară a băncilor s-a ameliorat, iar gradul de solvabilitate este ridicat. Pentru îmbunătăţirea situaţiei creditelor neperformante, BNR s-a mai angajat să ajungă la un acord cu băncile comerciale care să faciliteze restructurarea datoriilor contractate în valută de către populaţie, prin ajustarea maturităţii şi schemei de rambursare a datoriei, acord care să includă şi opţiunea voluntară de convertire a datoriei în moneda naţională. Băncile vor putea, de asemenea, să se bazeze în continuare pe expertiza proprie în colectarea creanţelor, conform înţelegerilor cu FMI. Reprezentanţii AVAS (Autoritatea pentru Recuperarea Activelor Statului) au declarat că sunt dispuşi să preia portofolii de active bancare neperformante, însă reprezentanţii BNR consideră că declaraţiile fac mai mult rău decât bine, în actuala conjunctură, iar instituţia ar trebui să se preocupe mai degrabă de situaţia companiilor deţinute de stat.

Majoritatea creditelor sunt garantate cu ipoteci
Odată cu devalorizarea puternică a activelor imobiliare, care reprezintă o bună parte din garanţiile aduse pentru contractarea creditelor, portofoliile băncilor s-ar putea deteriora semnificativ. Conform datelor BNR, creditul bancar acordat companiilor este garantat preponderent cu active imobiliare (circa 75% din totalul creditelor), în timp ce două treimi din împrumuturile acordate persoanelor fizice au drept garanţie o ipotecă.
Rata restanţelor pentru creditele destinate companiilor a înregistrat un salt semnificativ în ultimele luni, în special în cazul finanţărilor în valută, din cauza devalorizării monedei naţionale. În plus, deşi s-ar putea crede că împrumuturile garantate cu ipotecă au un grad de risc mai scăzut, BNR apreciază că „nu par a exista comportamente diferite de neplată între creditele garantate şi cele negarantate cu ipoteci: rata restanţelor este aproximativ aceeaşi (2,6-2,8%). Soldul creditelor restante contractate de companii s-a majorat însă, la finalul lui martie, la aproape 10% din volumul împrumuturilor, faţă de numai 3% la începutul anului trecut, iar volumul de restanţe are premise să crească.”
   
Încă nu s-a intrat în „zona roşie”
În ceea ce priveşte creditele garantate cu ipoteci contractate de populaţie (42% credite ipotecare şi 58% credite de nevoi personale garantate cu imobile), volumul restanţelor a cunoscut o creştere substanţială în ultimul an, dar nivelurile sunt încă gestionabile, rata restanţelor fiind de numai 0,32%. Cu toate acestea, din cauza scăderii cu o medie de aproximativ 30% a preţului imobilelor, băncile se apropie de pragul de risc dincolo de care ar putea înregistra pierderi în cazul valorificării garanţiilor. Potrivit datelor BNR, valoarea creditelor imobiliare acordate de bănci au reprezentat în medie 70% din preţul caselor, însă marja de manevră a acestora, în cazul executării silite a unei garanţii, se situează încă la aproximativ 40%, ceea ce înseamnă că băncile îşi pot valorifica în continuare în câştig creditele neperformante.
Reprezentanţii băncii centrale spun că deocamdată nu s-a intrat în „zona roşie”, iar situaţia s-ar putea îmbunătăţi, odată cu revenirea preţurilor locuinţelor, stimulate şi de programul „Prima Casă”. Analizele BNR iau în calcul pentru ajustarea potenţială a pieţei imobiliare o scădere medie de 29% a preţurilor imobilelor înregistrată pe plan internaţional, în cazul crizelor anterioare. O deteriorare suplimentară a pieţei imobiliare ar putea avea însă efecte negative, în ciuda rezervelor reprezentanţilor BNR, care apreciază că ponderea creditului ipotecar în totalul creditelor către populaţie este de numai 21%, faţă de 71% în Europa. Numai că şi volumul creditelor de consum garantate cu ipoteci a ajuns la 37% din totalul finanţărilor, astfel că aproape 60% din creditele de consum au în spate o garanţie imobiliară.

BNR: Portofoliul de credite s-a deteriorat semnificativ
Potrivit BNR, calitatea portofoliului de credite al băncilor s-a deteriorat „semnificativ” în ultima parte a anului 2008 şi în primele luni ale acestui an, din cauza încetinirii activităţii economice, creşterii inflaţiei şi deprecierii monedei naţionale. Astfel, ritmul alert de creştere a creditelor restante şi îndoielnice „a devenit preocupant”, deşi volumul acestora consemnează, deocamdată, ponderi relativ reduse în portofoliul de credite. Interesant este faptul că băncile mari sunt cele mai afectate, proporţia creditelor neperformante acordate de acestea clienţilor crescând de trei ori, de la 0,23 la 0,70% din portofoliul de împrumuturi, în timp ce în cazul instituţiilor de credit de mărime mijlocie s-a îmbunătăţit. Băncile mici au înregistrat o înrăutăţire moderată a creditelor neperformante (de la 0,58 la 0,81%). În acelaşi timp, deşi ponderea cea mai mare este deţinută de restanţele în lei (75% din totalul restanţelor mai mari de 30 de zile), cea mai accentuată creştere, de 175%, a fost consemnată de întârzierile aferente creditelor în euro, faţă de numai 50% în cazul celor în moneda naţională.
Efectele contextului macroeconomic nefavorabil sunt reflectate şi de ponderea creanţelor restante şi îndoielnice din totalul activelor bancare şi în capitalurile proprii ale băncilor, care a înregistrat o dublare în perioada 2007-2008, urmată de o nouă dublare în primele trei luni ale anului curent. Astfel, valoarea netă a creditelor neperformante (diferenţa dintre valoarea contabilă şi nivelul provizioanelor constituite) a ajuns la 6% din capitalurile proprii ale băncilor. Deşi ritmul de deteriorare a calităţii portofoliului de credite este deosebit de alert şi reclamă o monitorizare extrem de atentă atât din partea băncilor, cât şi din partea BNR, volumul restanţelor se menţine încă la un nivel relativ redus, apreciază banca centrală. De asemenea, calitatea portofoliilor de credite ale băncilor româneşti este mai bună decât cea a băncilor din unele ţări din Uniunea Europeană, situaţie datorată şi faptului că instituţiile de credit din ţara noastră nu deţin în portofoliu active toxice. Pe de altă parte, avertizează BNR, efectele crizei financiare internaţionale şi ale recesiunii globale au fost resimţite abia din ultimul trimestru al anului 2008. Nu trebuie scăpat din vedere şi faptul că băncile româneşti au început un proces de reeşalonare a tot mai multe credite ale căror rate nu mai pot fi plătite de către clienţi, iar o parte din acestea se vor transforma, mai devreme sau mai târziu, în credite neperformante.