Dobânzile plătite de bănci pentru depozitele noi constituite de populaţie şi companii au scăzut de la niveluri medii de 16% pe perioada primelor patru luni ale acestui an la doar 8-10% în prezent, un semn că băncile au traversat cu bine perioada în care erau în criză de lichidităţi. Din păcate, costul creditelor nu s-a ajustat pe măsură, iar împrumuturile în euro sunt acum mai scumpe decât în perioada de criză.
De la dobânzi promoţionale de 16% pe care băncile erau dispuse, în primele luni ale anului, să le plătească pentru sumele în lei nou depuse în conturi, cu scopul de a-şi echilibra nivelul de lichidităţi sau pentru a nu-şi pierde clienţii în favoarea concurenţei, randamentele au coborât rapid la 10-11%, cel mult 12%. Pentru sumele existente în depozite mai vechi, băncile nu mai vor acum să plătească decât cel mult 6-8% pe an, sub nivelul dobânzii de politică monetară, de 9%, după cum „recomanda” recent guvernatorul BNR. Şi randamentele aferente disponibilităţilor în euro s-au diminuat dramatic în ultima perioadă, de la paliere de 6-7% pe an în primele patru luni ale anului la 3-4% în prezent. Băncile mari au fost cele care au dat semnalul reducerii dobânzilor, avertizând însă că declinul se va face cu paşi mărunţi, pentru că nu vor să-şi piardă clienţii în favoarea altor instituţii de creditare mai mici, obligate să plătească mai bine pentru resursele atrase. Numai că şi acestea din urmă au micşorat semnificativ randamentele, ceea ce a accentuat căderea nivelurilor medii de dobânzi pentru economiile în lei şi valută.
De la probleme de lichiditate la lipsa cererii
Ajustarea puternică a dobânzilor aferente depozitelor a fost stimulată de măsurile luate de BNR, prin scăderea dobânzilor şi injectarea de lichiditate în piaţă. În acelaşi timp, tot mai multe bănci arată că sunt dispuse să reia procesul de creditare, dar se plâng că solicitările de împrumuturi au scăzut substanţial, pe fondul crizei economice, iar riscul aferent nerambursării finanţări-lor continuă să crească. Potrivit băncii centrale, sistemul bancar nu mai are acum o problemă de lichiditate, ci de stimulare a cererii. Interesul mare al băncilor pentru programul „Prima Casă” dovedeşte acest lucru. De asemenea, tot mai multe bănci se arată dispuse să înlocuiască promoţiile la depozite cu cele la credite, în paralel cu reducerea costurilor, sau promovează împrumuturile de consum şi cele pe card, cu diverse promoţii precum anularea comisionului de acordare a creditului, plata în mai multe rate, fără dobândă, a produselor cumpărate cu cardul de credit, la care se adaugă diverse beneficii precum discounturi sau bonusuri. Din păcate însă, dobânzile aferente creditelor de consum se menţin la niveluri foarte ridicate, apropiate de cele din perioada de izbucnire a crizei, bancherii anticipând că riscurile de nerambursare sunt încă prea ridicate.
Banci
Negocierea unei dobânzi mai mici sau refinanţarea creditului la aceeaşi bancă sau la alta, cu o ofertă mai bună, reprezintă alternative la care pot apela cei care plătesc în prezent rate...
Reintroducerea de către stat a impozitului pe dobândă, atât pentru depozitele la termen, cât şi pentru conturile curente, majorarea TVA şi scăderea salariilor bugetarilor, la care se...
Banca Comercială Română (BCR) lansează un program de 75 de milioane de euro pentru finanţarea întreprinderilor mici şi mijlocii din fonduri ale Băncii Europene de Investiţii (BEI). Astfel,...
Dincolo de neclarităţile şi disputele cu privire la aplicarea noii legislaţii privind alinierea contractelor de credit la normele europene, competiţia tot mai mare stimulată de eliminarea...
Chiar dacă, din cauza „gâlmei inflaţiei fiscale“, după cum se exprimă guvernatorul Mugur Isărescu, dobânzile la depozitele în lei riscă să devină real negative, ceea ce...
Credite cu dobånzi de peste 20%
La creditele de nevoi personale în lei, dobânzile variază destul de mult, în funcţie de valoarea împrumutului, de perioada de creditare, de asigurarea ataşată şi de tipul dobânzii (fixă sau variabilă). Astfel, la BCR, pentru un credit de 40.000 de lei pe 10 ani va trebui să plătiţi o dobândă fixă de 12,5% sau una variabilă de 15,9%. Costul total al împrumutului (DAE) se ridică însă la 20-23%, după adăugarea comisioanelor şi a altor costuri aferente creditului. Şi la BRD, pentru un credit asemănător în lei, dobânda se ridică la 15,75%, iar DAE la aproape 24%. Conform datelor BNR, costul creditelor noi de consum destinate populaţiei se situa la o medie de 17-18% în primele trei luni ale anului, în timp ce DAE ajungea la niveluri asemănătoare celor din prezent, între 23 şi 24%.
Şi varianta împrumutului în euro a rămas destul de costisitoare. Pentru un credit de 10.000 de euro, rambursabil în 10 ani, de la BCR, dobânda fixă este de 12,5%, iar cea variabilă de 8,8%, însă DAE se dublează, ridicându-se la 16-20% pe an. La BRD, pentru un împrumut asemănător, va trebui plătită o dobândă de 11%, în timp ce costul total ajunge la 17%. Constatăm astfel că, de fapt, creditele noi în valută sunt acum mai scumpe decât în primele luni de criză. Conform datelor BNR, dobânda medie la un credit de consum în euro destinat populaţiei se ridica la 9-10%, în timp ce DAE ajungea la doar 11-12%, cu peste 5 puncte mai mult decât în prezent. Costul ridicat al împrumuturilor de consum în lei şi valută ar putea deveni un impediment pentru cei care vor să se înscrie în programul „Prima Casă” şi nu dispun de avansul obligatoriu de minimum 3.000 de euro, la care se adaugă alţi 3.000-4.000 de euro pentru documentaţia necesară încheierii tranzacţiei imobiliare.