Pentru a putea beneficia şi de restul sumelor cuprinse în acordul cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană (CE), România va solicita revizuirea acestuia, în special în ceea ce priveşte nivelul deficitului bugetar. Astfel, Guvernul vrea să majoreze ţinta de deficit de la 4,6% potrivit metodologiei naţionale la 5,5%. Cu alte cuvinte, la peste 6% potrivit metodologiei europene. Dacă din partea FMI România ar putea beneficia, alături de Ungaria şi ţările baltice, de clemenţă, CE va fi mai greu de convins, împotriva României fiind declanşată deja procedura de deficit excesiv.

 

Procedura de deficit excesiv, declanşată de CE împotriva României, are marele dezavantaj că pune abaterile bugetare ale guvernelor de la Bucureşti nu pe seama crizei, ci pe politicile iresponsabile (a se citi cheltuieli electorale) ale Executivului şi Legislativului. Spre deosebire de alte state care au cerut ajutorul instituţiilor internaţionale, până în prezent, România nu a luat măsuri concrete privind corectarea abaterilor, nici pe linia reducerilor cheltuielilor publice, în special cele cu personalul bugetar, subliniate de CE, nici pe partea de îmbunătăţire a colectării sau de majorare de impozite. Rezultatul: faţă de sumele bugetate, Ministerul Finanţelor Publice (MFP) estimează acum un grad de nerealizare a veniturilor în echivalentul a 1,7-2% din PIB. În aceste condiţii, se are în vedere o creştere a deficitului undeva în jur de 5,5% din PIB. Cum MFP prognozează o reducere a veniturilor mai mare decât creşterea deficitului, rezultă că trebuie să ne aştptăm la o rectificare bugetară în scădere cu aproape 1% din PIB în ceea ce priveşte cheltuielile bugetare.

Deficitul bugetar negociat cu FMI este stabilit pentru acest an la 24,36 miliarde de lei, respectiv 4,6% din PIB, memorandumul tehnic indicând ţinte trimestriale, în condiţiile unor venituri bugetare anuale, fără sumele externe nerambursabile, de 166,72 miliarde de lei şi ale unor cheltuieli primare de 182,72 miliarde de lei.

Fondul a stabilit criterii de performanţă privind deficitul bugetar pentru primele două evaluări, din iunie şi septembrie, respectiv un nivel de 14,5 miliarde de lei la jumătatea anului (2,73% din PIB) şi de 18,6 miliarde de lei (3,5% din PIB) la finele primelor nouă luni.

Dacă diferenţele dintre deficitul bugetar consolidat şi criteriile de performanţă sunt mai mari de 200 de milioane de lei în fiecare trimestru din acest an, precum şi cele care urmează să fie stabilite pentru 2010, la a doua revizuire MFP va consulta experţii Fondului.

 

În primul trimestru, prin jonglerii mai mult sau mai puţin statistice, MFP a anunţat înregistrarea unui deficit de 14,418 miliarde de lei, respectiv 2,7% din PIB, cu numai 0,03 puncte procentuale sub limita maximă convenită cu FMI. Potrivit datelor preliminare, veniturile la bugetul general consolidat au totalizat 77,23 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile s-au ridicat la 91,65 miliarde de lei. Memorandumul tehnic de înţelegere prevede că Ministerul Finanţelor Publice (MFP) va furniza date lunare pentru evaluarea situaţiei bugetare, inclusiv finanţările nete externe, creditele de la sistemul financiar intern, plăţile în avans din fondurile europene, solicitările Guvernului de fonduri europene, obligaţiile către Fondul Proprietatea încă neachitate, modificările soldului de titluri de stat, precum şi ale altor finanţări. Veniturile la bugetul general consolidat sunt estimate la 77,35 miliarde de lei la finele lunii iunie şi la 120,145 miliarde de lei după primele nouă luni. Ţinta de venituri pentru întregul an, de 166,72 miliarde de lei, este cu 5 miliarde mai mare decât nivelul veniturilor realizate anul trecut, excluzând granturile.

Pe partea de cheltuieli, ţintele indicative stabilite de FMI arată un nivel de 87,5 miliarde de lei la jumătatea anului şi 132,35 miliarde de lei la sfârşitul lunii septembrie. Ţinta pentru 2009, de 182,72 miliarde de lei, este aproape similară cu nivelul cheltuielilor de anul trecut, de 182,41 de miliarde de lei.

De asemenea, garanţiile neguvernamentale acordate companiilor de stat şi sectorului privat nefinanciar vor fi limitate pe parcursul acestui an la 6 miliarde de lei (1,4 miliarde de euro).

Cel puţin 10 state din Europa de Est, potrivit unor surse apropiate de FMI, citate de Reuters, discută cu FMI pe marginea unor pachete de finanţare externă, România, Ucraina, Serbia, Belarus şi Letonia dorind devansarea tranşelor sau majorarea fondurilor împrumutate. Bulgaria, Croaţia şi Macedonia se numără printre statele care au cerut ajutorul Fondului, iar Ucraina, Serbia, România, Belarus şi Letonia doresc să încaseze mai rapid tranşele sau să obţină majorarea împrumuturilor deja aprobate.

Prima tranşă a împrumutului de la FMI, echivalentul a 5 miliarde de euro, a fost disponibilă imediat după aprobarea acordului în board-ul executiv al Fondului şi a intrat în rezervele BNR. Următoarele două tranşe din împrumutul de la FMI, de 1,718 miliarde, respectiv 1,409 miliarde de Drepturi Speciale de Tragere (DST), ar urma să intre în rezerva BNR în lunile septembrie şi decembrie, potrivit memorandumului tehnic de înţelegere la acordul cu FMI. Din totalul de 11,443 miliarde DST-uri (echivalentul a 12,95 miliarde de euro sau 17,07 miliarde dolari la momentul anunţului privind ajungerea la un acord pentru un împrumut stand-by), pe care România le va primi conform înţelegerii cu FMI, în 2010, în rezerva BNR vor intra patru tranşe, în martie (766 milioane DST), iunie (768 milioane DST), septembrie (769 milioane DST) şi decembrie (769 milioane DST). Ultima tranşă din împrumutul de la FMI, de 874 milioane DST, este programată pentru martie 2011. DST este unitatea de cont a FMI, în care se calculează şi contribuţiile ţărilor membre. Un DST este cotat în prezent la aproximativ 1,54 dolari.

Un posibil eşec în negocierile cu FMI şi CE fie ar forţa Guvernul să reducă drastic cheltuielile, prin disponibilizări de personal bugetar şi micşorări de salarii, fie va duce la ruperea acordului. Ultima variantă este improbabilă, dat fiind faptul că BNR deja a micorat rezervele minime obligatorii ale băncilor comerciale, atât în lei, cât şi în valută. Şocul provocat de o eventuală rupere a acordului asupra monedei naţionale şi implicit asupra solidităţii capacităţii de rambursare a populaţiei şi companiilor ar arunca România într-o criză greu de imaginat. Aşa că mai bine Guvernul ar pune în practică promisiunile anunţate încă de la începutul anului, debirocratizarea aparatului public, desfiinţarea agenţiilor ce trăiesc din taxe parafiscale şi micşorarea salariilor bugetarilor. Chiar dacă aceste lucruri ar putea duce la un eşec în alegerile prezidenţiale!