Vânzătorii de credite au rămas fără obiectul muncii, aşa încât bancherii au o dilemă. Legea profitabilităţii impune restructurarea personalului ineficient, dar dacă această criză reprezintă doar o perioadă de tranziţie, în care angajaţii trebuie reorientaţi spre alte activităţi, în aşteptarea revenirii pieţei intermedierii financiare, aflată încă la un nivel redus în comparaţie cu alte state dezvoltate?
Mesajul reprezentanţilor Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) către cele 43 de instituţii de credit este următorul: „Nu vă grăbiţi să daţi afară oamenii”. Numărul angajaţilor din bănci care şi-au pierdut locul de muncă în prima parte a acestui an reflectă o abordare înţeleaptă a directorilor de resurse umane, susţine vicepreşedintele ARB, Petre Bunescu. După cum apreciază şi banca centrală, scăderea dinamicii angajărilor sau chiar reducerile de personal nu au influenţat semnificativ numărul salariaţilor din sistem, care se ridica la 71.622 de persoane la finalul anului 2008, scăzând la 70.458 de angajaţi la finalul lunii martie 2009.
În privinţa numărului de unităţi bancare, cu toate că nu puţini sunt cei care se întreabă dacă nu cumva avem prea multe oficii bancare pe aceeaşi stradă, nu de aceeaşi părere sunt şi bancherii. Ei spun că nu au de gând să reducă numărul unităţilor, ci doar să le relocheze pe cele care nu au suficienţi clienţi şi funcţionează în pierdere. Patrick Gelin, preşedintele BRD, ce dispune de cea mai complexă reţea, consideră că instituţia nu-şi va reduce nici numărul de unităţi, nici personalul aferent, în timp ce BCR şi Raiffeisen continuă să deschidă noi sucursale. În primele trei luni ale anului au mai „răsărit” 114 unităţi bancare, însă ritmul deschiderii de noi unităţi a scăzut de patru ori, de la 88 în decembrie 2008 la 23 în martie 2009.

O nouă structură de personal
„Pe măsură ce activitatea de creditare şi-a încetinit ritmul, se pune problema ce facem cu structura personalului. Sfatul meu este acela ca băncile să nu reducă bugetele pentru formare profesională. Dimpotrivă, ar trebui crescute, pentru a fi adaptate şi dezvoltate alte abilităţi necesare să poată gestiona mai eficient relaţia cu clienţii şi resursele băncii, să poată urmări rambursarea creditelor şi recuperarea datoriilor, cu scopul diminuării provizioanelor”, spune Bunescu. La rândul său, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, consideră că urmează o perioadă în care băncile vor fi nevoite să-şi modifice structura de personal. „Instituţiile de credit vor avea nevoie şi de psihologi, sociologi, personal specializat în analiza de risc”, precizează Vasilescu. Acesta avertizează că băncile şi-au redus cheltuielile cu privire la pregătirea personalului, fapt confirmat de reprezentanţii Institutului Bancar Român, care oferă bancherilor noi cursuri adaptate crizei, printre care cele de management al riscurilor sau de recuperare a creanţelor.
În acelaşi timp, băncile au nevoie de personal specializat pentru crearea de noi produse şi servicii bancare adaptate perioadei de criză: produse mai eficiente, cu costuri mai reduse, după cum cere piaţa. Petre Bunescu spune că personalul bancar ar trebui specializat conform noilor cerinţe ale pieţei, astfel încât să fie pregătit pentru o nouă ofensivă, după ce criza se va încheia. „Perioada de după criză ar trebui să ne găsească în tranşee, pregătiţi pentru noua perioadă de dezvoltare”, consideră reprezentantul ARB.

Intermedierea financiară, încă la niveluri reduse
Bancherii au în vedere faptul că în România încă există mult loc pentru vânzarea de produse financiar-bancare, în comparaţie cu alte ţări. Astfel, conform datelor BNR, în pofida ritmurilor înalte de creştere a creditului neguvernamental consemnate până în prima parte a anului 2008, România continuă să prezinte valori situate cu mult sub media ţărilor din UE cu privire la gradul de intermediere bancară. Astfel, creditele reprezintă doar 40% din PIB, nivel apropiat de cel al Poloniei, dar mai mic decât în Bulgaria, Cehia şi Ungaria (50-60%), în timp ce media UE se situează la aproape 140%. Cu toate acestea, dacă se iau în considerare volumul total al finanţărilor acordate populaţiei şi firmelor, inclusiv de către instituţiile financiare nebancare (firme de leasing şi de credite de consum), precum şi împrumuturile externalizate, acestea însumează aproape 300 de miliarde de lei, peste 60% din PIB, nivel apropiat ţărilor mai dezvoltate din Europa Centrală. De asemenea, numărul persoanelor fizice cu credite bancare (exclusiv firme de leasing sau credite doar cu buletinul din magazine ori împrumuturi la domiciliu) a ajuns la 4,2 milioane, adică 40% din populaţia activă, în rândul căreia există însă doar 4,6 milioane de angajaţi. Fapt care ar putea sugera un grad ridicat de saturaţie în privinţa creditării. De altfel, tot mai mulţi bancheri apreciază că etapa atragerii de noi clienţi s-a finalizat, urmând acum perioada în care băncile se vor concentra pe oferirea a cât mai multe servicii, inclusiv refinanţări, clienţilor existenţi şi în special clienţilor fideli.