Edward C. Prescott: „Nu există o criză economică, ci doar o criză politică”

de Bogdan Enache in News pe 28 Iunie 2009, 17:59

Criza economică din Statele Unite a fost generată de anticiparea unei creşteri a poverii fiscale în noul ciclu electoral. Ea s-a propagat apoi în restul lumii sub forma unui şoc negativ în balanţa de plăţi externe. Economia românească se va redresa foarte bine dacă politicienii vor menţine un sistem atractiv şi nu vor încerca să o dirijeze.
„Criza economică a fost un pretext pentru adoptarea celor mai smintite politici economice”, iar planurile de stimulare a economiei sunt „planuri de stimulare a recesiunii”, a declarat economistul american Edward C. Prescott, laureat al Premiului Nobel în 2004 şi consilier pe probleme monetare la filiala Fed din Minneapolis, cu ocazia conferinţei „Stat versus Economie: Rolul guvernelor în declanşarea crizei actuale şi soluţii pentru depăşirea acesteia”, organizată de „Săptămâna Financiară” şi „Financiarul” pe 23 iunie, la Hotelul Crowne Plaza din Bucureşti. Aceste afirmaţii, pe cât de senzaţionale, pe atât de adevărate, au fost rostite de celebrul macroeconomist la capătul unei prelegeri privind cauzele turbulenţelor economice din prezent şi soluţiile care ar trebui adoptate pentru relansarea economiei mondiale.
Dacă majoritatea economiştilor pun criza actuală pe seama lipsei de lichiditate sau a politicilor monetare defectuoase ale băncilor centrale, Prescott îşi concentrează atenţia asupra productivităţii, care este dată exclusiv de factori reali: tehnologie, populaţie, taxe. Analiza sa răstoarnă populara teorie keynesiană cu susul în jos şi nu acordă mare importanţă factorilor monetari. Eliberat de „iluzionismul economic” care obsedează o bună parte din economişti, politicieni şi comentatori deopotrivă, verdictul lui Prescott este categoric şi necruţător: nu există o criză economică, ci doar o criză politică, creată de guverne prin creşterea poverii fiscale, ce va trebui suportată, în definitiv, de sectorul productiv privat.

Taxele duc la recesiune
Economia de piaţă, în opinia lui Prescott, unul dintre fondatorii macroeconomiei moderne, nu este, aşa cum afirmă Marx, Keynes şi epigonii lor, un sistem fatalmente instabil, nu este condamnată să treacă prin cicluri de avânt şi cădere. Crizele şi recesiunile nu sunt concepte economice pentru Prescott. Actorii economici, fie ei antreprenori, angajaţi sau proprietari de capital, sunt indivizi raţionali, orientaţi spre viitor, care îşi maximizează în permanenţă oportunităţile de câştig, dat fiind sistemul de constrângeri în care acţionează. Creşterea economică este determinată de tehnologie, demografie şi intervenţiile fiscale ale guvernului. Cu cât statul impune costuri mai mari actorilor economici, prin reglementări, sau prelevează mai mult din valoarea pe care aceştia o produc, prin taxe şi impozite, cu atât stimulentul acestora de a munci scade, deoarece timpul liber devine mai valoros relativ la câştigurile în scădere. Din acest motiv, productivitatea economiei se reduce - fenomen cunoscut de regulă sub numele de criză economică.
Contracţia care afectează în prezent o mare parte din economiile lumii a început în ultimul trimestru al anului trecut în Statele Unite. Ea a fost cauzată de anticipaţiile actorilor economici privind o creştere semnificativă a poverii fiscale în perioada următoare. Administraţia Bush, de pildă, a lăsat în urmă un deficit bugetar ridicat, ca urmare a aventurilor militare din Irak şi Afganistan. De asemenea, imigraţia în SUA a fost redusă de guvernul federal de la un milion la 100.000 de persoane pe an după 2006. Apoi Barack Obama şi-a bazat campania electorală pe o platformă în favoarea creşterii taxelor şi a extinderii rolului statului într-o varietate de domenii, de la protejarea mediului la educaţie. Iar reducerile de taxe instituite de preşedintele George W. Bush în primul său mandat urmează să expire automat în 2010. Iată câţiva factori ce pot fi consideraţi responsabili pentru anticipaţiile pesimiste ale sectorului privat care au dus la prăbuşirea productivităţii şi creşterea şomajului la sfârşitul anului 2008, dând naştere crizei economice din prezent.
Din Statele Unite, aceasta s-a propagat prin balanţa internaţională de plăţi în restul lumii, a afirmat Prescott, pe fondul reducerii importurilor americane şi inversarea fluxurilor de investiţii. La aceasta s-au adăugat, foarte probabil, şocuri similare de productivitate, cauzate de perspectiva unei creşteri a poverii fiscale, în multe ţări, deopotrivă dezvoltate şi emergente, din Europa, inclusiv România, unde deficitul bugetar scăpase de sub control la finalul de mandat al guvernului Tăriceanu. Deşi rolul sectorului financiar în declanşarea crizei şi în special rolul complexelor instrumente financiare derivate construite în mod piramidal pe baza a tot felul de credite au ţinut capul de afiş al analizelor privind criza economică, Edward C. Prescott consideră că impactul acestora este subordonat factorilor reali. Cu toate acestea, analiza sa nu a neglijat această dimensiune, propunând câteva surprinzătoare reforme instituţionale cu scopul de a reduce volatilitatea sectorului financiar şi a întări stabilitatea economiei.

News

Asigurarea obligatorie a locuinţei se amână din nou

Deşi ultimele declaraţii ale condu­cerii Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor (PAID) susţineau că poliţele de asigurare obligatorie a locuinţelor vor începe să fie...

Restanţele populaţiei la credite cresc în ritm alert

Restanţele populaţiei la creditele contractate de la bănci continuă să crească într-un ritm alert, arată datele Băncii Naţionale a României. Astfel, numai în luna ianuarie 2010 s-au...

Exporturile salvează România - un mit demontat de UE

România se află pe drumul cel bun, iar sectorul care ne va scoate din criză va fi cel al ex­porturilor. Acesta este noul exerciţiu de retorică al oficialilor ro­mâni, dar...

Pensiile de stat au pierdut „meciul“ cu inflaţia în ultimii trei ani

De la adoptarea strategiei de ţintire directă a inflaţiei de către BNR, în 2005, indicele preţurilor de consum s-a încadrat o singură dată (în 2006) în limitele...

Ce case oferă RA-APPS noilor miniştri din cabinetul Boc

Daniel Funeriu, Attila Cse­ke, Teodor Baconschi şi Gabriel Sandu sunt pa­tru dintre şefii de ministere din cabi­netul Boc pentru care premierul a sem­nat documentele prin care le...

Rezerve 100% la depozitele bancare
Statul este necesar în societate şi economie, afirmă celebrul economist american, dar singurul rol pe care acesta trebuie să-l exercite este cel de arbitru care impune în mod neutru regulile jocului. În niciun caz statul nu trebuie să fie el însuşi un jucător: „Avem nevoie de un guvern eficient pentru a crea un sistem eficient”. Când vine vorba de sectorul financiar, un sistem eficient presupune, în opinia lui Prescott, o schimbare din temelii a regulilor jocului.
De circa 200 de ani, sistemul bancar funcţionează în regim de depozite bancare la vedere cu rezervă fracţionară. Acesta permite băncilor comerciale să multiplice cantitatea de bani din economie, creând credit pe baza acestor depozite care pot fi totuşi, spre deosebire de depozitele la termen, oricând ridicate. Din acest motiv, există în permanenţă pericolul unui mismatch de maturitate între activele şi pasivele băncilor. Astfel, în perioade de criză economică şi panică bancară, când deponenţii îşi retrag în număr mare şi în mod neanticipat banii, băncile nu-şi pot lichida la timp şi ordonat creditele şi, dacă nu sunt salvate de guvern sau de banca centrală, intră în faliment.
Dar rezervele fracţionare prezintă un inconvenient important şi pentru băncile centrale, afirmă Prescott. Acestea au ca misiune combaterea inflaţiei, un fenomen cu consecinţe distorsionante pentru activitatea economică, cauzat de un exces de monedă. Capacitatea băncilor comerciale de a crea credit, prin multiplicatorul monetar (accelerarea vitezei de rotaţie a banilor), subminează controlul băncii centrale asupra masei monetare şi diminuează puterea acesteia de a stabiliza nivelul preţurilor. În consecinţă, Prescott propune trecerea la un sistem bancar cu rezerve 100% la depozitele la vedere, pentru care va plăti dobândă banca centrală, conform recomandărilor din 1959 ale lui Milton Friedman, un alt celebru economist american şi laureat al Premiului Nobel în anul 1974.
Intermedierea financiară îi pune în relaţie pe cei care economisesc cu aceia care investesc şi joacă un rol extrem de important în dezvoltarea economică. Dar, după Prescott, creditul ar trebui creat în principal de indivizi şi firme, pe bază de capitaluri proprii sau prin fonduri mutuale de economisiri, cum sunt fondurile de pensii sau cooperativele de credit. De asemenea, activitatea de asigurare ar trebui limitată la indivizi şi parteneriate de afaceri cu responsabilitate nelimitată, deoarece riscurile agregate sunt non-asigurabile, aşa cum a demonstrat-o falimentul gigantului reasigurator american AIG.

Reducerea fiscalităţii, premisa redresării economice
Creşterea economică extraordinară cunoscută de Statele Unite şi, într-o măsură mai mică, de Europa de Vest începând cu anii 1980, de care au beneficiat şi ţările din Europa de Est după căderea comunismului, în special după anul 2000, a fost - în opinia lui Prescott - rezultatul „revoluţiei fiscale” din această perioadă, prin care ratele marginale de impozitare au fost reduse într-o proporţie semnificativă, dând frâu liber iniţiativei antreprenoriale. Doar creşterea economică din perioada 1995-2000 poate fi atribuită, conform analizei economistului american, inovaţiei tehnologice, care s-a concentrat în sectorul tehnologiei informaţiei.
Soluţia ieşirii din criză se impune de la sine, în opinia lui Prescott: reducerea fiscalităţii, atât a taxelor şi impozitelor, cât şi a deficitelor bugetare (în esenţă, nişte taxe viitoare), e calea sigură de a stimula creşterea productivităţii, singurul lucru care contează. România a făcut paşi importanţi în această direcţie, odată cu adoptarea cotei unice şi deschiderea comerţului extern, după integrarea în UE, însă multe bariere în calea eficienţei economice încă aşteaptă să fie eliminate. Întrebat ce ar face dacă ar fi prim-ministrul României, pentru a stimula economia, răspunsul lui Prescott a fost prompt: ar reduce taxele şi ar elimina barierele în calea comerţului internaţional şi a liberei circulaţii. Din nefericire, a afirmat faimosul economist american, în România, ca şi SUA sau în alte ţări afectate de criză, există riscul ca politicienii să facă tot ce ştiu ei cel mai bine, şi anume să crească cheltuielile guvernamentale şi să intervină tot mai mult în economie. Acest lucru ar fi o greşeală şi, contrar retoricii oficiale, ar duce la stagnare economică, aşa cum s-a întâmplat în Mexic, după criza din 1980, sau în Japonia, după criza din anii 1990. În opinia lui Prescott, deceniul care urmează va fi unul pierdut pentru Statele Unite în ceea ce priveşte creşterea economică.


Comentarii (3)

super articol,super specialist

De MARIUS pe 12.07.2009 la 11:48

foarte tare articolul si la fel si domnul Prescott ... e bine sa mai auzi si oameni care au habar de realitatea economica ...

De stan pe 04.07.2009 la 12:57

iata un articol foarte interesant, care in termeni "normali" lamureste in buna masura situatia actuala a economiei mondiale la care toti ne gandim cu grije....oarecm este o desvoltare a declaratiei simple, dar clare, a lui Mugur Isarescu, asa ca ii multumesc lui Bogdan Enache.!!.. asa ar trebui sa fie toate articolele din Sfin, !fara inversunare....

De adelina constantin pe 29.06.2009 la 12:09

Adauga comentariu:

caractere disponibile
capcha

EDITORIAL

de Gabriela Vranceanu Firea

Bietul Ioanide e Videanu sau BERD?

Ministrul economiei, Adriean Videanu, a ui­mit comunitatea de business din România, pe cea a bancherilor, dar şi pe oamenii mai fără funcţii, însă cu mult bun-simţ din ţară, atunci când a afirmat, fără să clipească: „Cel de la Banca Europeană pentru Recon­strucţie şi Dezvoltare - Peter Sanfey, economistul-şef al BERD pentru Europa de Sud-Est -, nu cu­noaşte realitatea din România, atunci când vorbeşte despre Programul Gu­ver­nu­lui“. Exact aşa au sunat vorbele sale, spuse cu un năduf care nu prea îl caracteri­zează pe domnul Videanu, cel de mult anes­teziat de ob­ser­vaţii total maliţioase şi inoportune ale presei, care nu are altă treabă decât să nu­me­re briliantele de la ceasul soţiei şi să smul­gă, cu o privire insidioasă, sigla firmei propriului ceas de lux.

»continuare

SFIN ÎŢI OFERĂ

Un american liniştit

Începând din 15 martie, Săptămâna Financiară vă oferă un film despre dragoste, trădare şi război, realizat de Phillip Noyce, cunoscut în special datorită filmelor de acţiune şi thriller, precum „Colecţionarul de oase”, „Sliver”, „Sfântul” sau „Jocuri patriotice”.

Prima Casă - Ghid complet

Cele mai bune oferte bancare pentru programul Prima Casă, dar şi informaţii pertinente despre actele necesare, paşii ce trebuie parcurşi sau opţiunile de locuinţe, toate pot fi regăsite acum în ghidul complet „Prima Casă”, ediţia online.

Acceptand sa utilizati acest site, declarati in mod expres si implicit ca sunteti de acord cu Termenii si Conditiile impuse de SC Saptamana Financiara SRL. Preluarea şi reproducerea informaţiilor şi imaginilor publicate pe site-ul www.sfin.ro se poate face doar cu respectarea Termenilor şi Condiţiilor.

© Copyright Saptamana Financiara S.R.L. 2005-2009
"Sfin" si "Saptamana financiara" sunt marci inregistrate ale S.C. Saptamana Financiara S.R.L.
® Powered by Gazeta Online & 3Waves Net

Televiziune Ziare Reviste Radio Business Cariere
Antena 1
Antena 2
Antena 3
Antena International
EuforiaTV
GSP TV
Saptamana Financiara
Financiarul
Jurnalul National
Gazeta Sporturilor
Ghimpele
TopGear
Felicia
Confidential
Cultura
GoodFood
GoodHomes
RadioZU
Romantic FM
Tipografia INTACT
INTACT Production
Clir Media
Open Media Network
INTACT Advertising
INTACT Interactive
Oportunitati in cadrul INTACT
CSR
FUDV
Fundatia Mereu Aproape
Internet
NEWS ENTERTAINMENT FINANCE WOMEN SPORT MOBILE
antena3.ro
jurnalul.ro
ghimpele.ro
videonews.ro
intactnews.ro
antena1.ro
antena2.tv
antenai.ro
vdtonline.ro
sfin.ro
financiarul.com
euforia.tv
revistafelicia.ro
myconfidential.ro
gsp.ro
gsptv.ro
mysport.ro
pariori.ro
m.antena3.ro
m.gsp.ro
AUTO SERVICII
topgear.ro totulredus.ro
© Acest site este parte a INTACT MEDIA GROUP