La aproape două decenii de privatizare, economiştii, bancherii şi juriştii au analizat „Marile privatizări” într-o dezbatere organizată de „Financiarul” şi AVAS.
Evoluţia imprevizibilă a economiei mondiale, incertitudinile care domnesc asupra viitorului României şi în special dezvăluirile despre marile privatizări realizate în ultimii 19 ani au stârnit discuţii aprinse la dezbaterea „Marile Privatizări” organizată la finele săptămânii trecute. Succesele sau eşecurile transferului de proprietate de la stat în mediul privat au fost aduse la aceeaşi masă de Gabriela Vrânceanu Firea, directorul general al publicaţiilor „Financiarul” şi „Săptămâna Financiară”, cu largul concurs al conducerii AVAS, prin preşedintele Mircea Ursache, finanţişti, manageri, jurişti şi, nu în ultimul rând, mass-media.

Legislaţia nu a ajutat cumpărătorul
La aproape 20 de ani de la Revoluţie se pot spune multe despre privatizări şi în special despre controversele care au luat naştere după vânzarea activelor statului, dar cel mai important este să nu se repete greşelile din trecut. Preşedintele Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), Mircea Ursache, spune că cea mai mare piedică a fost legislaţia. „Din nefericire, legislaţia nu a fost în favoarea cumpărătorului şi o serie de prevederi au rămas neclare. În multe situaţii au fost clauze postprivatizare care au depăşit chiar valoarea de cumpărare... Aşa se explică faptul că suntem în faţa unei avalanşe de procese de insolvenţă, fie privatizate, fie societăţi cu datorii către buget”, apreciază Mircea Ursache. Criza financiară a pus deja în gardă şi AVAS, care se aşteaptă ca în perioada următoare să existe probleme cu unele privatizări. „Mă aştept ca rolul AVAS de intervenţie postprivatizare să fie tot mai accentuat. La ora actuală, avem 3.700 de societăţi în monitorizare postprivatizare. Până acum avem semnale de la 100 de societăţi care s-ar putea reîntoarce în portofoliul statului”, spune Mircea Ursache.

Nu trebuie oprită privatizarea pentru că e piaţa jos
Din 1992 până în 2009 s-au semnat 11.613 contracte de privatizare, dintre care 1.612 au fost reziliate. În acest sens la discuţiile privind strategiile naţionale de gestionare a perioadei de criză s-a pus problema blocării privatizărilor din cauză că piaţa este foarte scăzută. Conducerea AVAS nu este de acord şi consideră că acest proces nu se poate opri şi nu trebuie să depindă de criză. Mai mult, motoarele economiei ar putea creşte turaţia în contextul în care statul şi-ar lua mâinile de pe o serie de societăţi gestionate deficitar. Specialiştii susţin că este nevoie de un moment zero pentru fiecare dintre societăţile din portofoliu, care trebuie lichidate şi pornit de la zero prin alte strategii adaptate la actualele realităţi economice. S-a vorbit, de asemenea, şi de o retehnologizare care să permită concurenţa pe o piaţă liberă. „Astăzi problemele de natură socială trebuie tratate în concordanţă cu situaţia economică, iar piaţa trebuie lăsată să decidă singură”, arată finanţiştii.

Agonia şi extazul sistemului bancar
Consultantul financiar Bogdan Baltazar, fost preşedinte al BRD, povesteşte despre succesul privatizării Băncii Române de Dezvoltare în 1999, pe fondul decredibilizării sistemului bancar românesc prin scandalurile de la Bancorex, BIR sau cele de la FNI. „În cazul BRD a fost o dorinţă foarte mare mai ales la nivelul preşedintelui Constantinescu pentru ca această privatizare să iasă bine, pentru a se mai şterge din urmele lăsate de guvernarea de atunci, şi se pare că a reuşit”, a afirmat Bogdan Baltazar, care consideră că „eşecurile privatizării au fost adevărate victorii ale politicului”. Pe aceeaşi idee a marşat şi fostul preşedinte al FPS în perioada 1998-2000, Radu Sârbu, care a declarat că „marile privatizări au servit mai puţin interesului public” şi a explicat cum au eşuat mari privatizări din cauza corupţiei din administrarea societăţilor şi a căpuşelor care s-au îmbogăţit din acest sistem.

Topul privatizărilor
Cu ocazia dezbaterii organizate de „Financiarul“ şi AVAS s-a prezentat şi topul celor mai importante privatizări în funcţie de preţ, investiţii şi capitalul social.
După criteriul preţului, cea mai bună tranzacţie a fost făcută cu Banca Comercială Română, la care statul a vândut cota de participare de 36,8% către Erste Bank, cu 2,2 miliarde de euro, în 2006. Din perspectiva investiţiilor angajate prin contractul de privatizare, pe primul loc se situează Automobile Craiova, pentru care societatea Ford şi-a asumat investiţii de 677 de milioane de euro, preluând astfel pachetul de 72,4% din acţiuni deţinut de AVAS. Ca pondere a capitalului social, cea mai importantă societate vândută a fost Sidex Galaţi, care la momentul preluării, în anul 2001, de către Mittal Steel avea capital social de 4.694 de miliarde de lei vechi.