Termenul de adoptare a monedei unice de către ţara noastră, stabilit pentru anul 2014, urmând ca trecerea efectivă la euro să se realizeze de la 1 ianuarie 2015, ar putea fi ratat dacă autorităţile, în special Guvernul, nu vor adopta măsuri de urgenţă în acest sens, consideră reprezentanţii băncilor şi analiştii economici.
De cealaltă parte, oficialii Băncii Naţionale a României, una dintre instituţiile responsabile pentru trecerea la moneda unică, consideră că ţara noastră încă mai are şanse pentru adoptarea euro la termenul stabilit. „Obiectivul de aderare la moneda unică în 2014 poate fi dus la îndeplinire”, a declarat viceguvernatorul BNR Cristian Popa, la un seminar la care au participat reprezentanţi ai autorităţilor din Slovacia, pentru a împărtăşi din experienţa acestei ţări care a trecut la euro la începutul acestui an. Succesul îndeplinirii acestui obiectiv ţine în principal de modul în care autorităţile vor înţelege să aplice o disciplină fiscală şi salarială cât mai strictă, a precizat Popa.
Analiştii economici sunt mai degrabă sceptici cu privire la şansele pe care le are România pentru a respecta graficul de aderare. „Anul 2015 este un termen ambiţios, iar pentru a putea fi atins trebuie să acţionăm acum, pentru că încă nu e prea târziu”, spune Lucian Anghel, analistul BCR. Potrivit acestuia, Guvernul este cel care trebuie să joace un rol principal în acest proces, în primul rând prin măsurile de ajustare a dezechilibrelor macroeconomice, precum deficitul bugetar şi politica salarială.
„Anul 2010, an neelectoral, ar putea fi un prilej bun pentru ca Guvernul să adopte măsurile necesare în acest sens, foarte nepopulare, pentru a putea să se respecte termenul de trecere la euro în 2015. Trebuie să avem în vedere că deja am pierdut doi ani după aderarea la UE în 2007”, a precizat Anghel.
În comparaţie, Slovacia a adoptat strategia de aderare la moneda euro în 2003, cu un an înainte de aderarea la Uniunea Europeană, şi a implementat un plan naţional de trecere la moneda unică, pe care ţara noastră încă nu l-a realizat, la un an după ce a devenit membră UE, în 2005.
Analistul economic Dragoş Cabat este şi mai sceptic cu privire la şansele noastre de a adopta la timp moneda europeană. „Anul 2015 este o ţintă mai degrabă foarte ambiţioasă decât realizabilă, în contextul crizei economice, ţinând cont că, în aceste condiţii, nu doar pentru România, dar şi pentru alte ţări europene criteriile de convergenţă stabilite în tratatul de la Maastricht devin foarte greu de îndeplinit”, a spus Cabat. Iar relaxarea acestor criterii, cu privire la inflaţie, dobânzi, deficite şi alţi indicatori macroeconomici, este puţin probabil să fie acceptată, consideră, la rândul său, reprezentantul BCR.
În aceste condiţii, condideră analiştii, Guvernului îi revine cea mai mare responsabilitate pentru adoptarea deciziilor care se impun, în special reducerea cheltuielilor şi scăderea deficitului bugetar. „Menţinerea deficitului bugetar în limitele stabilite iniţial, în special prin tăierea cheltuielilor, este principala măsură ce trebuie adoptată de Guvern, mai ales că deja avem un derapaj în această privinţă. De asemenea, trebuie adoptată rapid o strategie de trecere la euro”, spune Rozalia Pal, analist în cadrul UniCredit Ţiriac Bank.
În opinia lui Lucian Anghel, inflaţia rămâne cel mai dificil criteriu de îndeplinit pentru România, pentru a fi acceptată „în clubul select al zonei euro”.
Analiştii economici, reprezentanţii BNR şi mediul de afaceri sunt de acord că nu se mai pune problema oportunităţii trecerii la moneda europeană, acesta fiind un proces ireversibil, ce aduce mai multe avantaje decât efecte negative. „Dacă ar fi după exportatori, noi am vrea să adoptăm euro şi mâine, dacă se poate, pentru a scăpa de coşmarul cursului valutar, ce a dus la falimentul multor firme”, a declarat Mihai Ionescu, preşedintele asociaţiei exportatorilor.
Eliminarea riscului valutar se află, de altfel, în fruntea listei cu beneficii rezultate în urma adoptării euro de către Slovacia, prezentată la seminarul organizat la BNR de către Peter Sevcovic, membru în conducerea băncii centrale a acestei ţări. Acesta a mai menţionat, printre avantajele trecerii la moneda euro, accesul la capital cu costuri mai mici, inclusiv prin eliminarea comisioanelor aferente tranzacţiilor de schimb valutar, eliminarea unor crize valutare, pe care le-a experimentat şi România în toamna anului trecut, dar şi o transparenţă mai mare a preţurilor.
„Spre deosebire de alte state care au trecut la euro, Slovacia a fost singura ţară în care preţurile au scăzut, nu au crescut, după trecerea la moneda unică”, spune Sevcovic. Un alt avantaj de care beneficiază în prezent ţara sa este creşterea încrederii investitorilor străini, tocmai datorită inexistenţei riscului valutar. Astfel, producătorul auto Volkswagen a decis recent să producă în Slovacia, şi nu în Cehia, un nou model de autoturism, investiţie care va duce la înfiinţarea câtorva mii de noi locuri de muncă.
În concluzie, avantajele trecerii la euro sunt mai importante decât inconvenientele pe care le presupune acest proces. Din acestea, reprezentanţii Slovaciei au menţionat costurile tehnice de 0,3% din PIB aferente procesului de adoptare a euro, scăderea profiturilor băncilor, prin eliminarea tranzacţiilor de schimb valutar şi reducerea dobânzilor, creşterea moderată a inflaţiei sau lipsa politicii monetare independente, în favoarea celei europene.
