Cu ocazia conferinţei “Stat versus Economie : Rolul guvernelor în declanşarea crizei şi soluţii pentru depăşirea acesteia”, organizată de Săptămâna Financiară şi Financiarul, Edward Prescott, economist american laureat al premiului Nobel şi consilier pe probleme monetare a filialei Fed din Minneapolis, a afirmat că se aşteaptă la un “deceniu pierdut în ce priveşte creşterea economică a Statelor Unite”, dar că “România se va redresa foarte bine dacă politicienii nu vor încerca să dirijeze economia”.
În opinia lui Prescott, criza actuală a fost cauzată de scăderea abruptă a investiţiilor în ultimul trimestru al 2008, ca urmare a anticipării unei creşteri semnificative a fiscalităţii şi intervenţiilor guvernamentale în economie. Acestea reduc stimulentul actorilor economici de a se angaja în activităţi productive şi cresc stimulentul de a consuma mai mult timp liber. “Criza a fost mai degrabă un pretext”, a conchis celebrul economist american « pentru adoptarea celor mai smintite politici economice ».
Singura cale pentru ieşirea din criză şi repunerea economiei pe o traictorie stabilă de creştere este reducerea fiscalităţii şi a cheltuielilor guvernamentale, măsuri care vor stimula investiţii cu adevărat eficiente ce vor duce la creşterea productivităţii. Un nivel ridicat al fiscalităţii sugrumă creşterea economică şi reduce în termeni absoluţi veniturile statului, care în schimb ating o proporţie din ce în ce mai mare din PIB. Cu alte cuvinte, impozitele ridicate nu fac să diminueze păcinta economică, pe măsură ce felia politicienilor şi birocraţilor devine tot mai mare.
Statul, este de părere Prescott, nu trebuie să desfăşoare activităţi economice ori să subvenţioneze diverse companii şi grupuri de indivizi, deoarece aceste măsuri reduc productivitatea şi constituie, prin urmare, o povară asupra creşterii economice. Guvernul este necesar, dar rolul lui trebuie cricumscris la crearea şi impunerea unor reguli ale jocului, minimale, simple, transparente şi eficiente. Acestea lasă indivizilor posibilitatea de a-şi dezvolta liber talentele în mediul concurenţial al economiei de piaţă.
Ca urmare a crizei din prezent, un domeniu în care guvernul ar trebui să reconsidere regulile jocului este sectorul financiar. În opinia lui Prescott, anumite forme de intermedire financiară ar trebui eliminate datorită faptului că diminuează controlul băncii centrale asupra masei monetare şi crează tipuri de risc ce not fi asigurate. Aşa cum prăbuşirea diviziei de CDS-uri a AIG, gigantul reasigurator american, a dovedit-o, promisiunile de asigurare contra riscurilor agregate nu pot fi ţinute şi, în cele din urmă, guvernul este forţat să salveze de la faliment aceste companii, irosind banii contribuabililor. Din acest motiv, Edward Prescott este de părere că cea mai mare parte a intermedierii financiare ar trebui realizată nu prin împrumuturi bancare, ci prin investiţii de capital propriu şi forme mai tradiţionale de intermediere financiară, cum ar fi fondurile mutuale de investiţii.
În vederea maximizării productivităţii, scăderea fiscalităţii trebuie dublată de eliminarea barierilor în calea schimburilor internaţionale şi a liberei circulaţii. Aceste măsuri cresc competitivitatea internă şi, în ciuda nemulţumirii unor firme ineficiente scoase de pe piaţă de producători externi, duc în definitiv la consolidarea creşterii economice. Deschiderea economiei româneşti o dată cu integrarea în UE este un pas important în direcţia bună, consideră Edward Prescott. Acesta trebuie continuat şi aprofundat prin adoptarea altor măsuri de liberalizare în viitor.
