Elena Udrea este un ministru fericit. În plină criză economică, a reuşit să obţină unul dintre cele mai mari bugete acordate unei instituţii guvernamentale de turism din Europa, comparabil doar cu alocaţiile de care beneficiază autorităţile de turism din Spania, Italia şi Franţa. Ţări care însă generează din această activitate venituri anuale de circa 200 de miliarde de euro, adică de peste 20 de ori mai mari decât cele obţinute de România. În timp ce Turcia, Croaţia sau Portugalia au pus sub acelaşi acoperiş turismul cu infrastructura şi mediul, comerţul sau cultura, iar Italia, Spania, Ungaria ori Bulgaria au restructurat ministerele de resort în agenţii sau oficii naţionale, România a acţionat invers curentului european şi a înlocuit Agenţia Naţională de Turism cu Ministerul Turismului. O structură stufoasă ce nu-şi justifică existenţa, dar care exemplifică foarte bine influenţa Elenei Udrea în actualul guvern.
În 2008, Croaţia a realizat din turism venituri totale de 15,6 miliarde de euro, Ungaria - 15,5 miliarde şi Bulgaria - 8,14 miliarde de euro, iar pentru aceste performanţe administraţiile de turism respective au avut la dispoziţie bugete de 15 milioane de euro - Croaţia, respectiv circa 30 de milioane de euro - Ungaria şi Bulgaria. Pentru 2009, cu bugete oarecum comparabile, cele trei ţări îşi propun să realizeze venituri de 14,4 miliarde de euro - Croaţia, 14,5 miliarde - Ungaria şi 7,8 miliarde euro - Bulgaria. Prin comparaţie, sectorul turistic românesc, care are un potenţial net superior celor trei ţări menţionate şi un număr mult mai mare de staţiuni şi posibilităţi de cazare, a înregistrat în 2008 venituri totale de doar 7,9 miliarde de euro, cu un buget de 5 milioane de euro. În acest an, bugetul Ministerului Turismului din România depăşeşte însă orice record precedent. Şi asta se vede de peste graniţe.

Bugetul Udrea face valuri
„Aveţi un buget-record în acest an! De 20 de ori mai mare decât cel de anul trecut“, a remarcat imediat reprezentanta Oficiului de Turism al Ungariei la Cluj-Napoca, Soós Júlia, căreia i-am solicitat date despre turismul maghiar. Semn că bugetul Elenei Udrea a făcut valuri nu doar în rândul colegilor de cabinet, ci şi peste hotare. Bineînţeles, performanţele economice nu sunt deloc garantate, chiar şi în cazul unui buget-record, pentru că totul ţine de organizare şi de modul în care se cheltuiesc banii.
În ceea ce priveşte forma de organizare, ţările din regiune, comparabile cu noi, nu au ministere dedicate turismului, ci doar structuri în cadrul unor instituţii cu un spectru mult mai larg de reprezentare. Altfel, la vecinii bulgari, turismul şi comerţul se regăsesc în acelaşi minister. La turci, turismul este asociat culturii, pentru a se crea mediul propice formării unei strategii unitare de promovare. În Ungaria găsim turismul în aceeaşi structură organizatorică alături de industrie şi comerţ, soluţie aplicată de altfel în majoritatea statelor occidentale. În Spania şi Portugalia, de exemplu, regăsim câte un Oficiu Naţional al Turismului încadrat în Ministerul Industriilor, Comerţului şi Turismului, care are rol de conducere şi coordonare, nu şi de stabilire a strategiilor naţionale în domeniu. Acesta este cadrul potrivit în care se pot contura politici viabile de promovare şi strategii bine gândite pentru dezvoltarea turismului.
Numai la noi pare să fie invers. Analiza modului de organizare a instituţiei care se ocupă acum de turism în România în raport cu cele similare din ţările vecine evidenţiază diferenţe majore şi în ceea ce priveşte priorităţile şi modul de abordare în promovarea valorilor turistice ale ţării.

Obiective demagogice ancorate în irealitate
Ministrul Elena Udrea suplineşte lipsa strategiei de dezvoltare prin promisiuni fără acoperire. „Am în vedere creşterea anuală a numărului de turişti români cu 3%, creşterea numărului de turişti străini cu 7% pånă în 2013, creşterea contribuţiei turismului la PIB pînă la finalul mandatului meu de patru ani la 6,7%, respectiv crearea, în perioada 2009-2013, a unui număr de peste 250.000 de noi locuri de muncă în turism“, spune ministra în declaraţia sa de intenţie, postată pe site-ul ministerului. Obiectivele avute în vedere sunt dacă nu foarte greu de atins, cel puţin extrem de ambiţioase. Ba, am spune, sunt de-a dreptul demagogice.
Dar să le luăm pe rând. Potrivit estimărilor Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), în 2008 numărul turiştilor români a fost de aproximativ 10 milioane. Dacă aplicăm procentul de creştere anunţat de Elena Udrea, atunci înseamnă că la sfârşitul acestui an vom avea cu 300.000 mai mulţi turişti români, respectiv 10,3 milioane. Pe acelaşi raţionament, la finalul mandatului, sfârşitul lui 2012, Udrea ar trebui să anunţe un număr de 11.255.000 de turişti români. Nivel puţin probabil să fie atins, evoluţie confirmată şi de proiecţiile statistice realizate de World Travel and Tourism Council (WTTC), care indică pentru 2013 un număr de doar 10,2 milioane de turişti români. La fel de nerealistă este şi dorinţa Elenei Udrea de a mări numărul turiştilor străini care vin în România cu 7% în fiecare an de mandat. Potrivit WTTC, numărul turiştilor străini care au petrecut cel puţin o noapte în România a fost de 1,483 milioane. Aceeaşi sursă preconizează pentru acest an o scădere a numărului de turişti străini, cu 144.800 mai puţin comparativ cu 2008. Aşadar, nici vorbă de creşterea numărului acestora.
Fantezistă este şi aprecierea Elenei Udrea care vede în 2013 o pondere a veniturilor din turism în structura PIB de 6,7%. Potrivit World Travel and Tourism Council, această creştere va fi atinsă abia în următorii zece ani, când contribuţia sectorului turistic românesc la formarea Produsului Intern Brut va fi de 6,6% în 2019. Cât priveşte evoluţia pentru acest an, WTTC vede o contracţie a sectorului de turism românesc, în scădere cu 2,4% comparativ cu valorile realizate în 2008. În fine, crearea unui număr de 250.000 de noi locuri de muncă în turism în următorii patru ani este poate cea mai gogonată năzuinţă a Elenei Udrea. La această oră, în sectorul turistic românesc lucrează aproximativ 438.663 de salariaţi. Potrivit WTTC, în următorii cinci ani (2009-2013) piaţa forţei de muncă din sectorul turistic românesc se va înscrie pe o pantă descendentă, numărul salariaţilor urmând să ajungă la 377.276 în 2013. Cu astfel de obiective, este evident că strategia Elenei Udrea este la fel de falimentară ca şi a predecesorilor săi. Cu o menţiune: insuccesul ne va costa de 20 de ori mai scump.
Traian Bădulescu, reprezentantul Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism, apreciază că sectorul turistic românesc este, din punctul de vedere al potenţialului, peste Bulgaria, Ungaria şi Croaţia. „Din păcate, remarcă acesta, suntem mult în urmă din perspectiva valorificării potenţialului turistic“, susţine Bădulescu. Rămânerea în urmă se vede cel mai bine în contribuţia turismului la PIB-ul fiecărei ţări în parte. Dacă la noi încasările din turism şi din domeniile conexe turismului abia dacă ajung la 5% din PIB, turismul din Bulgaria contribuie cu 8% la PIB, cel din Ungaria formează 8,8% din PIB, Croaţia 10%, în timp ce în Grecia turismul şi activităţile conexe formează mai bine de un sfert din PIB. Şi Alin Burcea, fost secretar de stat în Ministerul Turismului, crede că turismul românesc este comparabil doar cu sectorul turistic din Bulgaria, chiar şi cu cel din Ungaria. „Dar nu trebuie să ne bucurăm că ne comparăm cu turismul maghiar, pentru că ei nu au nimic să arate lumii în afară de Budapesta şi Balaton. Dar ştiu să-şi vândă aceste unice destinaţii, şi asta se vede în numărul de vizitatori. Şi Croaţia ne-a lăsat mult în urmă, iar Turcia, Grecia, Spania şi Portugalia sunt la distanţe de ani-lumină faţă de noi“, a apreciat Burcea, acum managerul general al agenţiei Paralela 45. Cele două opinii pot explica de ce România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte valoarea veniturilor generate de sectorul turistic şi pe unul dintre ultimele locuri la nivel mondial. Potrivit  WTTC, România are a 54-a piaţă de turism din lume din perspectiva potenţialului turistic, dar ocupă abia locul 149 la nivel mondial, din 181 de state analizate, dacă se are în vedere contribuţia industriei turistice la aportul economiei naţionale.

Agenţiile de turism vor altceva
Atât Alin Burcea, cât şi Traian Bădulescu susţin necesitatea identificării unor pachete turistice originale, care să fie promovate agresiv pe pieţele externe. „România trebuie să vândă pe piaţa externă altceva decât vând ceilalţi. Dacă ne apucăm să ne batem cu celelalte ţări mizând pe litoral, de exemplu, atunci pierdem din start. Noi avem litoralul doar trei luni, în timp ce Croaţia are un sezon estival de cel puţin două ori mai lung ca al nostru. Diferenţă chiar mai evidentă dacă facem comparaţia cu Turcia, care are cel puţin opt luni de sezon estival, adică de două ori şi jumătate mai multe zile ca noi“, a explicat pentru SFin Alin Burcea. Aceeaşi situaţie este întâlnită şi pe sectorul de piaţă privind turismul alpin şi este cât se poate de evident de ce România nu se poate bate cu Elveţia, Austria, Italia sau Franţa. Pentru că este vorba de o confruntare între miile de kilometri de pârtii ce brăzdează Alpii şi cele câteva pârtii din Carpaţii noştri, care oricum poartă zăpadă doar două luni pe an. În consecinţă, este greu să aduci turişti în România dacă vrei să le vinzi pachete turistice specifice Turciei, Greciei, Spaniei ori Italiei şi Austriei. „Ca să contăm pe piaţa internaţională de turism trebuie să vindem ceva ce nu mai are nimeni. De aceea întâi trebuie să te gândeşti la ceea ce ai unic, apoi să te axezi pe promovarea şi dezvoltarea acestora. În opinia mea, elementele de turism pe care se poate baza România sunt circuitele din Transilvania, Bucovina, Delta Dunării şi Dracula“, apreciază fostul secretar de stat Alin Burcea.
Îmbunătăţirea accesului la obiectivele turistice româneşti prin refacerea şi dezvoltarea infrastructurii de transport şi modernizarea infrastructurii hoteliere şi a bazei de tratament este pusă drept condiţie pentru a reveni pe piaţa românească şi de cunoscutul tour-operator german TUI, care a şters România de pe harta destinaţiilor turistice încă din 2006. Tim Grosse, reprezentantul TUI în România, a spus la Târgul de Turism de la Berlin că sunt patru condiţii de bază fără de care grupul german nu s-ar putea întoarce pe piaţa românească. „Prima dintre acestea este funcţionalitatea litoralului într-un sezon bine definit, care să înceapă cel mai târziu pe data de 15 mai şi să se încheie pe 15 septembrie. A doua condiţie este necesitatea unor zboruri directe între oraşele din Germania şi Constanţa, la preţuri competitive“, a spus Gosse. De asemenea, TUI a mai solicitat autorităţilor române demararea unor campanii de marketing comune, pentru o mai bună promovare a destinaţiei România. În fine, ultima condiţie pusă de TUI pentru a reveni cu turişti în România este obţinerea unor tarife competitive la hotelurile de pe litoral, în contextul în care în Bulgaria, de exemplu, „declinul turismului pe fondul crizei economice mondiale a făcut ca tarifele hotelurilor de pe litoral să fie un subiect sensibil“.
Din nefericire, în turismul românesc n-a contat niciodată prea mult ce vor agenţiile de turism, ce are nevoie turistul să găsească sau unde ar fi bine să se investească. Prioritate are tot interesul politic, iar faptul că România şi-a creat un minister pentru un om, şi nu pentru dezvoltarea un domeniu foarte important al economiei ţării spune multe. Acum putem spera doar ca Elena Udrea să nu confunde bugetul ministerului pe care îl conduce cu poşeta personală. Alte vise de mărire în turism nu putem avea, cel puţin până în 2013.


Repetenţi la lecţia de turism
Pe site-ul recent „renovat“ al Ministerului Turismului găsim „priorităţile“, aşa cum sunt ele văzute de titularul portofoliului, Elena Udrea. În mod bizar, importante la noi sunt prezentarea conducerii instituţiei, organizarea pe agenţii, departamente şi direcţii, o rubrică destinată fondurilor structurale, una pentru comunicare publică şi celebra deja rubrică „diverse“ unde găsim declaraţii de avere, anunţuri de licitaţii şi angajări. În acest context, ne putem întreba ce poate găsi pe Internet un cetăţean străin - potenţial turist - care ar vrea să afle ce poate vizita în România. Păi, simplu: găseşte bogatul CV şi agenda de lucru a ministrului Elena Udrea, găseşte telefoanele de la toate direcţiile din minister, poate consulta anunţuri de licitaţie şi poate asculta noul imn turistic al României. Chiar dacă nu înţelege nimic - site-ul fiind doar în limba română -, poate să-şi dea seama că există o preocupare de creare a brandului turistic al României şi dacă dă clic pe „turist în România“, ajunge la pagina dedicată unui concurs de fotografie… Adică nu vede imagini de la mare sau de la munte, din Deltă nici atât, n-are parte de prezentarea unor zone sau obiective turistice, a unor locuri de cazare, iar de transport nici nu poate fi vorba. Practic, rămâne doar cu întrebări şi, dacă este îndrăzneţ, poate continua căutarea pe „primul portal de turism al României“, adică un alt site, unde găseşte tot ce-i trebuie şi are la îndemână (în prim-plan) inclusiv servicii de escortă... Că doar asta-i România, nu?
Spre deosebire de noi, croaţii oferă acces rapid şi nemijlocit la birourile de turism locale, precum şi la cele nu mai puţin de 19 reprezentanţe din străinătate şi pun accent exclusiv pe destinaţiile de vacanţă şi evenimentele cultural-artistice. Mai departe, nici la turci nu se face reclamă doar persoanei care conduce ministerul… De fapt, e chiar complicat să afli cine conduce instituţia de acolo. În schimb, sunt puse în faţă, aşa cum se cuvine, de altfel, pentru o instituţie de turism guvernamentală, principalele atracţii turistice ale Turciei. Şi au folosit un buget de publicitate de 49 de milioane de euro anul trecut, care a generat o creştere a numărului de turişti străini în 2008 faţă de 2007 de peste 10%, de la 22,2 la 25,1 milioane de turişti.


Modelul bulgar
Pentru că nu dispunem de banii turcilor, un model accesibil de promovare a turismului găsim la bulgari. Site-ul oficiului de turism bulgar pune accent pe tradiţie, istorie şi cultură, oferind turiştilor mai întâi o prezentare a ţării şi apoi o listă a principalelor obiective turistice. La fel fac şi ungurii, care subliniază din start atuurile pe care le au şi încearcă să le valorifice la maximum. Budapesta, Balaton, preparatele culinare, cultura şi celebrele băi termale sunt subiectele pe care marşează. Site-ul, în 9 limbi (printre care şi româna), prezintă vizitatorilor opţiuni de transport şi cazare, toate acestea cu posibilitatea efectuării rezervărilor online. Se apropie de ceea ce caută şi de ce trebuie să găsească un turist pe un portal al instituţiei care guvernează turismul într-o ţară.
În Spania, ţară vizitată de 97 de milioane de turişti în 2008, site-ul Oficiului Naţional al Turismului oferă informaţii detaliate despre toate zonele, localităţile şi staţiunile în care există fie şi cea mai mică posibilitate de a găzdui turişti. Sunt expuse toate variantele de transport, de cazare şi de petrecere a timpului, precum şi scheme de calcul pentru bugetul de călătorie. La fel şi pe cel al instituţiei similare din Portugalia. Acolo imaginea ţării este susţinută inclusiv de nume importante din varii domenii. De exemplu, Cristiano Ronaldo face reclamă la terenurile de… golf din Portugalia. Iar Jose Mourinho promovează… soarele care străluceşte cel puţin 220 de zile pe an în această ţară.
În concluzie, pe niciun portal de turism din străinătate nu se regăsesc programe de investiţii şi nici concursuri pentru realizarea unui imn turistic sau brand de turism. Promovarea valorilor naţionale şi a obiectivelor turistice este tot ce contează. Pentru ei, reprezentativ este acum Cristiano Ronaldo, în timp ce pentru noi importantă este Elena Udrea.