Atacat din toate părţile, de sindicate şi patronate deopotrivă, pe motiv că nu are niciun plan anti-criză, Executivul a decis să lanseze un program care are marele avantaj de a favoriza, la prima vedere, pe toată lumea - tineri, dezvoltatori imobiliari, bănci şi, nu în ultimul rând, chiar statul, prin intermediul Agenţiei Naţionale de Locuinţe. Numai că nu există nimic gratis pe această lume şi cineva va trebui să plătească această notă de plată.


Dar cum va funcţiona Programul Prima Casă? „Statul va garanta, practic, 80% din valoarea creditului, care urmează să fie contractat de Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, fond care există şi căruia îi vom extinde obiectul de activitate, în sensul că poate garanta inclusiv creditele ipotecare ale băncilor. Resursele în baza cărora Fondul va garanta creditele ipotecare vor fi asigurate dintr-un împrumut în valoare de 100 de milioane, care va fi garantat de stat în proporţie de 80%, fiind garanţia suverană a statului, costurile asociate acestuia fiind foarte mici“, a precizat, mai mult sau mai puţin ambiguu, ministrul finanţelor publice, Gheorghe Pogea, adăugând că, apoi, Fondul Naţional de Garantare a Creditelor va acorda „garanţii şi pentru creditele ipotecare care vor fi luate de persoanele care doresc să-şi cumpere case, în valoare totală de aproximativ un miliard de euro“.

ANL - principal beneficiar
Pentru că suntem în an electoral, Pogea a ţinut să precizeze şi care vor fi beneficiarii: persoanele fizice care doresc achiziţionarea primei locuinţe, din imobile noi sau din fondul locativ existent, şi care nu au mai beneficiat de un credit ipotecar. Numai că adevăraţii beneficiari vor fi cei care refuză corecţiile impuse de piaţă şi au făcut lobby pentru adoptarea acestei măsuri. Dar cine are locuinţe de vânzare pe piaţă? În primul rând, Agenţia Naţională pentru Locuinţe (ANL). Recent, Guvernul a anunţat că intenţionează să vândă chiriaşilor locuinţele ANL în care au locuit mai mult de 3 ani, la preţul de construcţie. „În condiţiile în care 14.745 de locuinţe îndeplinesc aceste condiţii, la un preţ mediu de 40.000 de euro pe locuinţă, 590 de milioane de euro ar reintra în contul Ministerului Dezvoltării Regionale“, preciza ministrul Vasile Blaga. Numai că actualele condiţii de creditare făceau imposibilă vânzarea tuturor acestor apartamente, chiar la preţuri sub nivelul pieţei îngheţate. Aşa că Executivul a venit cu această măsură suplimentară, prin care garantează 80% din valoarea creditelor imobiliare. Iar măsura se adresează celor care vor să achiziţioneze apartamente mai ieftine, ca urmare a limitei impuse de 60.000 de euro, producţiile ANL intrând în această categorie. Cu alte cuvinte, cu o investiţie de numai 100 de milioane de euro transferaţi Fondului de Garantare, statul ar putea obţine 600 de milioane de euro în urma vânzării locuinţelor ANL, vânzare facilitată şi de noua măsură de garantare. Un câştig de jumătate de miliard de euro, bine-venit în condiţiile în care deficitul bugetar pentru 2009 este estimat la 5,1% din PIB.

Cotizează şi vei dobåndi!
Alţi beneficiari vor fi dezvoltatorii care au pe stoc apartamente mai ieftine. Suma totală estimată de Pogea, un miliard de euro, este suficientă pentru achiziţionarea a 20.000 de apartamente la un preţ mediu de 50.000 de euro. Dacă scădem cele 14.000 de apartamente de la ANL, în valoare de 500-600 de milioane, care vor fi probabil favorizate prin normele de aplicare a legii, ar mai putea rămâne disponibile credite de aproximativ 400-500 de milioane de euro, care ar putea acoperi suma necesară achiziţionării a 8.000-10.000 de apartamente de pe piaţă. Chiar dacă n-ar fi deblocată piaţa imobiliară, suma poate fi suficientă pentru a-i ajuta pe finanţatorii principalelor partide să scape de bolovanul apartamentelor nevândute până în prezent. Iar normele de aplicare ale noilor prevederi vor cerne cu atenţie locuinţele pentru care vor putea fi obţinute credite garantate de stat.

Bănci cu reţea de distribuţie
Cea de-a treia categorie de câştigători va fi reprezentată de bănci. Demersul Guvernului are „meritul“ de a stopa deprecierea valorii activelor imobiliare acceptate de acestea drept garanţii. Bilanţul băncilor s-ar putea îmbunătăţi, temporar. În acelaşi timp, condiţiile anunţate în ceea ce priveşte eligibilitatea băncilor prin care va urma să se deruleze programul - costul creditelor, durata de aprobare a creditului, avansul solicitat beneficiarului şi, foarte important, reţeaua de distribuţie - conduc la ideea unui act normativ cu dedicaţie. La prima vedere, cel puţin, CEC şi BCR, de exemplu, nu au cum să nu fie avantajate. Aşa se face că oficialii băncilor şi-au exprimat deja entuziasmul referitor la demersul Executivului. „Cred că este o iniţiativă bine-venită, care ar putea revigora piaţa creditelor imobiliare. Şi în alte ţări, precum Statele Unite, există măsuri asemănătoare, precum deductibilitatea fiscală a ratelor la credite“, spune Sorin Mititelu, directorul de retail al BCR. Potrivit acestuia, garantarea creditelor ipotecare ar putea lărgi baza de clienţi la persoanele cu venituri mai mici, care nu puteau obţine până acum un împrumut, ar putea duce la scăderea substanţială a costului de risc aferent băncilor, determinând astfel reducerea dobânzilor, şi ar facilita valorificarea mai rapidă a ipotecii garantate de stat în cazurile de default. Toate elementele amintite de acesta au stat însă la baza crizei sub-prime din SUA.

CITEŞTE ŞI:
Guvernul se oferă crupier la cacealmaua imobiliară

Garantarea creditelor ipotecare: primul pas către subprime