Fondurile de pensii obligatorii administrate privat au cele mai mici (şi cele mai puţine) comisioane, percepute fie direct din contribuţiile participanţilor, fie din totalul activelor nete acumulate de aceştia. Însă, potrivit legii, participanţii contribuie lunar cu doar 2% din venitul brut - procent care este programat să ajungă la 6% în următorii şapte ani. La fondurile de pensii private facultative, cei interesaţi pot contribui lunar cu maximum 15% din venituri, iar costurile suportate din contribuţiile participanţilor şi din activele nete ale fondurilor sunt mai mari.
În perioada 20 mai 2008-30 aprilie 2009, adică în 11 luni de activitate, fondurile pilonului II au obţinut un randament mediu de 12,8%, în timp ce fondurile de pensii private facultative (pilonul III) au înregistrat, în 12 luni (30 aprilie 2008-30 aprilie 2009), un randament mediu de 6,6%, potrivit datelor Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR). Această diferenţă între randamentele celor două tipuri de fonduri de pensii private are mai multe explicaţii.

Au ieŞit mai greu de pe Bursă
Una dintre ele este aceea că fondurile pilonului facultativ au fost mai lente în a „ieşi” de pe Bursă decât cele obligatorii, iar valoarea activelor lor nete a avut de suferit mai mult de pe urma scăderii abrupte a preţului acţiunilor de anul trecut, cauzată de criză. Astfel, în intervalul ianuarie-mai 2008, ponderea acţiunilor listate în portofoliul fondurilor de pensii facultative s-a majorat continuu, de la 1,24% la aproape 10%. Apoi, în următoarele 10 luni, această pondere a scăzut treptat, de la 9,07% la sfârşitul lui iunie 2008 la un minim de 4% la finalul lunii februarie 2009, cu o uşoară revenire în martie, până la 4,57%.
În schimb, fondurile de pensii obligatorii, având avantajul de a fi început activitatea de investire mai târziu decât cele facultative, într-un moment în care criza era deja vizibilă, au avut strategii de plasament mult mai prudente şi au evitat, în bună măsură, prăbuşirea pieţei de capital. Ponderea acţiunilor listate în portofoliile de plasamente ale pilonului II a scăzut în mod constant, din iunie 2008 (6,28%) până în februarie 2009 (1,21%), cu un salt nesemnificativ în martie, până la 1,85%.
„Fondurile de pensii private facultative au avut alocări mai mari decât cele obligatorii pe instrumente mai dinamice şi deci mai riscante, dată fiind legislaţia mai puţin constrângătoare. Din păcate, ele nu pot rivaliza, ca volum lunar de contri-buţii, număr de clienţi şi active, cu fondurile obligatorii, aşa că nu pot beneficia pe deplin de avantajele diversificării”, ne explica, săptămâna trecută, preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), Crinu Andănuţ.

LegislaŢia favorizează economisirea forţată
Din cauza caracterului obligatoriu al participării pentru mulţi dintre cotizanţi şi a faptului că se contribuie cu o parte din CAS-ul datorat bugetului public de pensii, legislaţia favorizează fondurile de pe pilonul II, limitând impactul costurilor de desfăşurare a activităţii de administrare şi investire asupra activelor nete ale viitorilor pensionari din sistemul privat. Astfel, potrivit legii, administratorii de pe pilonul II pot reţine maximum 2,5% din fiecare contribuţie lunară a participanţilor şi cel mult 0,05% lunar din activele nete ale fondurilor sub formă de comisioane de administrare. Pe lângă acestea, singura cheltuială care se mai suportă din activul net al fondurilor, nu din resursele proprii ale administratorilor, este taxa de audit.
Potrivit ultimelor date ale Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), toţi administratorii pilonului II aplică nivelul maxim admis al celor două comisioane (2,5% şi 0,05%). În schimb, diferenţe mari se înregistrează la taxele de audit achitate din activele nete ale fondurilor, acestea mergând de la 0 la 75.600 de lei pe an. Cu toate acestea, o analiză a CSSPP, postată pe pagina de Internet a instituţiei, arată că, la sfârşitul lunii martie, ponderea costurilor lunare suportate din capitalul acumulat al participanţilor (comisionul de 0,05% plus taxa de audit) în activul net al fondurilor ajungea la maximum 0,18% în cazul celui mai slab performant fond, majoritatea fondurilor afişând un procent de circa 0,05%.
Acest avantaj conferit de nivelul redus al costurilor (datorită legislaţiei) este însă „compensat” de faptul că la pilonul II se poate contribui cu doar 2% din venitul lunar brut declarat oficial. Ultimele date ale Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale (CNPAS) arată că nivelul mediu al contribuţiei lunare la pilonul II este de doar 7,67 euro, adică nici măcar 100 de euro pe an.

Economisirea voluntară costă mai mult
În schimb, la pilonul III, pragurile maxime ale comisioanelor de administrare sunt semnificativ mai mari, fiind fixate prin lege la 5% din fiecare contribuţie lunară plătită de participanţi, respectiv 0,2% pe lună din activele nete ale fondurilor. Datele CSSPP arată că doi administratori de pensii facultative (Asirom Concordia şi Aviva, pentru fondul „Pensia Mea”) percep nivelul maxim al comisionului din contribuţii, de 5%.  Cel mai „ieftin” administrator, din acest punct de vedere, este OTP Garancia (3%), restul aplicând comisioane la contribuţii între 3,95 şi 4,95%. În privinţa comisionului perceput din activele nete ale fondurilor, acestea merg de la 0,091% (Allianz-Ţiriac) la 0,195% pe lună (Aviva). Iar nivelul taxei anuale de audit variază între 595 de euro la OTP Garancia şi 12.000 de lei la ING Asigurări de Viaţă.
În plus, în sistemul de pensii private facultative, din activele nete acumulate în fonduri se plătesc comisioane de depozitare, de custodie, bancare şi de intermediere (comisioane aferente tranzacţiilor şi plasamentelor investiţionale efectuate de gestionarii fondurilor) - costuri care, la pilonul II, al pensiilor private obligatorii, sunt acoperite din resursele proprii ale administratorilor, nu din banii acumulaţi de participanţi. Comisionul de depozitare este afişat de unii administratori ca procent anual din activul net, variind între 0,045 şi 0,25% an, iar de alţii, ca sumă fixă, care poate ajunge până la 12.500 de euro pe an.
Cât priveşte comisioanele de tranzacţionare a instrumentelor de plasament din portofoliul fondurilor de pensii facultative, atât cuantumul, cât şi modul de stabilire a acestora diferă foarte mult de la un administrator la altul, ceea ce face irelevantă compararea acestora. În orice caz, comisionul de intermediere a operaţiunilor derulate cu acţiuni listate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) poate ajunge până la 1,5% din valoarea tranzacţiei. În privinţa titlurilor de stat - care vor rămâne, se pare, principala ţintă de plasament a fondurilor şi în perioada următoare - comisionul poate ajunge până la 0,1% (minimum 500 de lei pe tranzacţie), la care se adaugă taxa aferentă participării la sistemul SAFIR al BNR, de depozitare şi decontare a titlurilor de stat. În cazul pilonului III, CSSPP nu a publicat o analiză privind impactul costurilor reprezentate de comisioane asupra activelor nete ale fondurilor.

Dincolo e mai scump!
În prezent, în Polonia, administratorii fondurilor de pensii private obligatorii percep un comision de maximum 7% din fiecare contribuţie plătită de participanţi şi un altul, de maximum 0,05% pe lună, din activele nete ale fondurilor gestionate. Potrivit legislaţiei în vigoare, nivelul maxim al comisionului perceput direct din contribuţiile participanţilor, în prezent de 7%, este programat să scadă, gradual, până la 3,5% în 2014.
Guvernul de la Varşovia a anunţat însă, recent, o propunere de modificare a reglementărilor, potrivit cărora valoarea maximă admisă a respectivului comision urmează să se reducă mult mai repede, de la 1 ianuarie 2010, iar reducerea de la 7 la 3,5% se va face direct, într-o singură tranşă.
Executivul polonez a mai propus şi introducerea unei limite suplimentare, pentru comisioanele percepute de fondurile care administrează un volum de active de peste 20 de miliarde de zloţi. Potrivit primelor estimări ale operatorilor din piaţă, adoptarea acestor reglementări ar duce la o diminuare a veniturilor administratorilor cu 723 de milioane de zloţi în 2010. O măsură similară a fost anunţată şi de guvernul slovac, aceasta vizând reducerea cu două treimi a comisioanelor de administrare pentru fondurile pilonului II.