Liderii de sindicat pozează în apărători ai legilor, omiţând să le invoce şi atunci când e vorba de propriile interese. Una dintre cele mai active şi vizibile organizaţii ale salariaţilor, CNS Cartel Alfa, ignoră instituţiile statului, refuzând în mod repetat să depună bilanţul contabil cerut de reglementările în vigoare. De la înfiinţarea sa, structura nu a făcut niciodată dovada modului în care se consumă banii membrilor de sindicat. Motivul invocat a fost acela că nu doreşte să facă public fondul de grevă. Prin acest comportament, confederaţia sindicală a reuşit să atragă asupra sa o serie de acuzaţii care fac trimitere la existenţa unor nereguli. Acţiunea CNS Cartel Alfa nu este văzută cu ochi buni nici de colegii de mişcare sindicală, care se simt nedreptăţiţi, din cauza faptului că nimeni nu ia nicio măsură pentru ca legea să fie aceeaşi pentru toţi. „Suntem într-un stat de drept şi trebuie să respectăm reglementările în vigoare. CSDR poate face dovada cu acte că are toate bilanţurile depuse la zi.
O confederaţie nu este moşia personală a celui care o conduce şi pentru asta el trebuie să justifice cu hârtii, în faţa organismelor de control, toate acţiunile întreprinse.
„ Sunt discuţii de mult timp legate de refuzul Cartel Alfa de a face acest lucru. Nu este un comportament normal“, ne-a declarat Iacob Baciu, preşedintele CSDR. Punctul său de vedere este susţinut şi de liderii BNS şi CNSLR Frăţia, care s-au arătat indignaţi  că organele în drept nu se autosesizează. „O confederaţie sindicală nu este PKK sau o organizaţie teroristă şi trebuie să respecte legile în vigoare. Aşa cum un contribuabil simplu îşi depune declaraţia de venit, şi o structură sindicală trebuie să-şi facă un bilanţ contabil din care să rezulte modalitatea în care s-a consumat bugetul“, ne-a spus Dumitru Costin, preşedinte BNS, care susţine că depunerea bilanţului este un exerciţiu ce relevă „curăţenia“ din propria ogradă, ce dovedeşte că acţiunile sindicatului sunt transparente şi nu ascund în spate alte interese decât cele legate de drepturile salariaţilor.

Controlaţi doar de o comisie de cenzori
Deşi conducerea CNS Cartel Alfa susţine că este verificată periodic de o comisie de cenzori, trebuie precizat totuşi că structura acesteia este stabilită în cadrul unui consiliu na-ţional din care fac parte tot sindicalişti Cartel Alfa. Practic, e vorba de un control intern, făcut „în familie“, fără mare valoare având în vedere că „rudele“ se protejează între ele. De altfel, toate confederaţiile au un astfel de organism de control, dar, spre deosebire de Cartel Alfa, celelalte răspund şi în faţa Ministerului Finanţelor, prin depunerea unui bilanţ contabil unde apar veniturile din cotizaţii, fondurile speciale, donaţiile şi sponsorizările, dividendele, dar şi cheltuielile defalcate.
Au existat multe dezbateri legate şi de o eventuală obligativitate pentru cei care conduc structurile sindicale de a-şi face publică declaraţia de avere. Discuţiile au pornit tocmai de la faptul că organizaţiile respective se supun unui control amănunţit venit doar din partea comisiei de cenzori, în condiţiile în care bilanţul contabil este unul în formă simplă, aici nefiind evidenţiate toate datele necesare creionării unei imagini legate de tot ce se întâmplă într-o astfel de structură. Mai mult, în ultima perioadă au ajuns să aibă o putere financiară mare, zvonurile vorbind de sume colosale care se derulează prin intermediul sindicatelor.

De la greve şi mitinguri la investiţii
Confederaţiile sindicale din România deţin pachete de acţiuni la firme, fac investiţii, vând terenuri, cumpără hoteluri. Aceste organizaţii funcţionează după tiparul unei companii private, adaptându-se regulilor unei economii de piaţă. Şi nu se implică doar în afaceri…
Cu greu mai poţi face departajarea între un lider de sindicat, un ministru, un patron sau un parlamentar. De fapt, primii au ajuns la performanţa de a aduna într-o singură persoană toate aceste funcţii, arătând că basca de sindicalist e mai valoroasă decât o coroană, dând purtătorului puteri nemăsurate.
Sindicalismul din România a devenit, în cea mai mare parte a sa, un fel de grădină roditoare pentru feţe luminate care pun umărul la dezvoltarea unor structuri construite pe banii unora care muncesc din greu pentru a-şi plăti cotizaţia. Acest comportament a dus şi la o discreditare a organizaţiilor muncitoreşti, oamenii asociind mişcarea sindicală cu o maşinărie de făcut bani.
Asociaţiile salariaţilor s-au transformat din apărătoare ale drepturilor clasei muncitoare în mici patronate în cadrul cărora regăsim firme puternice. Legea din România permite astfel de acţiuni, dând dreptul liderilor de sindicat să se transforme în investitori. Dar aceeaşi lege spune că orice afacere se face la vedere.

Amenzi între 1.000 şi 10.000 de lei
În cazul persoanelor juridice fără scop patrimonial, categorie în care regăsim şi structurile sindicale, legislaţia stabileşte că depunerea bilanţului contabil se face în termen de 120 de zile de la încheierea exerciţiului financiar.
Prin Legea contabilităţii nr. 82/ 1991 coroborată cu Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 1969 din 9 noiembrie 2007 s-au aprobat reglementările contabile pentru persoanele juridice fără patrimoniu, gen sindicat, patronat, instituţie de cult, fundaţie etc. Concret, până la 30 aprilie trebuie prezentată situaţia veniturilor şi cheltuielilor aferente anului precedent. Prevederile sunt cât se poate de clare şi precizează negru pe alb că orice organizaţie sindicală are o astfel de sarcină. Lucru normal în condiţiile în care structurile respective funcţionează pe baza unor bugete, au salariaţi şi trebuie să achite o serie de taxe către stat. În plus, primesc donaţii, sponsorizări sau încasează dividende. Actele respective prevăd şi sancţiuni în cazul în care sunt încălcate. Este vorba de amenzi cuprinse între 1.000 şi 10.000 de lei.

„Nu am depus niciodată un bilanţ“
La nivel naţional, există cinci mari structuri sindicale: BNS, CNSLR Frăţia, CSDR, Meridian şi CNS Cartel Alfa. Dacă patru dintre aceste organizaţii s-au conformat, întocmind periodic bilanţul contabil, Cartel Alfa refuză să facă acest lucru, fapt recunoscut chiar de conducerea confederaţiei, care invocă în apărarea sa secretul legat de fondul de rezistenţă, dar şi independenţa patronatelor şi sindicatelor în raport cu orice structură de stat.
„Nu am depus niciodată un bilanţ contabil. De ani întregi purtăm discuţii cu Ministerul Finanţelor pentru a soluţiona această problemă. Considerăm că sindicatele nu trebuie să facă astfel de operaţiuni. Refuzul nostru se bazează în principal pe faptul că depunerea unui bilanţ contabil ne-ar face să dăm publicităţii şi valoarea fondului de grevă pe care îl deţinem. Poate că alţii nu au un astfel de fond de rezistenţă şi nu-i interesează, noi avem şi nu vrem să fie cunoscut de toată lumea“, ne-a declarat Ioan Homoş, vicepreşedinte CNS Cartel Alfa.
La rândul său, preşedintele confederaţiei, Bogdan Hossu, ne-a spus pe ce se bazează atunci când refuză un astfel de demers. „Sursa noastră este cotizaţia sindicală, care se supune controlului comisiei de cenzori. Conform convenţiilor internaţionale, sindicatele, ca de altfel şi patronatele, sunt independente în raport cu instituţiile statului. Este de subliniat că, în calitate de angajator, ne achităm toate taxele cerute de stat“, a spus liderul sindical.
Sunt însă voci în cadrul mişcării sindicale care susţin că acest refuz nu are nicio legătură cu grevele sau acţiunile de protest, în spatele său ascunzându-se intenţia de a masca numărul real al membrilor de sindicat. De altfel, toate celelalte structuri ale salariaţilor din România acuză CNS Cartel Alfa de minciună atunci când invocă la nivel internaţional faptul că are în jur de un milion de cotizanţi. Numărul mare de sindicalişti declaraţi a permis conducerii confederaţiei să obţină funcţii importante în structuri sindicale europene şi mondiale. Poate fi aceasta cauza care a determinat confederaţia să nu depună bilanţul contabil? Evident, da… Sau poate că sponsorizările venite pe alte filiere nu trebuie să fie la vedere.

Posesori de hotel, tichete de masă şi pensii private
Preşedintele Cartel Alfa spune însă că sindicatul nu are o activitate economică, prin urmare nu are de ce să dea raportul la stat. 
De altfel, reprezentantul organizaţiei ne-a explicat în detaliu investiţiile în care structura amintită este implicată şi cum a reuşit să facă o departajare între cotizaţii şi restul surselor de finanţare. „Toate contribuţiile sunt virate sub formă de sponsorizări şi sunt impozitate la sursă, iar dividendele le încasăm în formă netă. Restul activităţilor sunt pe so-cietăţi comerciale. Suntem acţionari, alături de BNS, CNSLR Frăţia şi CSDR, la Sind România. Avem şi un pachet de 9% la Accor Services SRL. De asemenea, am investit într-o firmă de pensii. Primele fonduri utilizate în astfel de acţiuni au provenit din cotizaţii. Astăzi deţinem şi un hotel la Mamaia, unde sindicaliştii pot să-şi petreacă vacanţele, iar Cartel Alfa le plăteşte 25% din costuri. Banii pentru astfel de operaţiuni vin din sumele încasate de la firmele pe care le deţinem. O parte din câştigurile financiare se varsă şi în fondul de grevă“, a precizat Bogdan Hossu.

Investiţii în pregătire
Statutul de patron de firmă nu poate fi imputat doar confederaţiei conduse de Bogdan Hossu. Şi celelalte structuri deţin părţi importante din societăţi care activează în domenii care au tangenţă fie cu turismul, fie cu formarea profesională. De asemenea, una dintre confederaţii are în plan o investiţie puternică în domeniul medical, iar alta se pregăteşte să construiască o afacere cu carduri pentru sindicalişti. În general, forurile de conducere ale mişcării sindicale aleg să se implice în firme care pot fi asociate cu diverse servicii de care ar beneficia membrii cotizanţi. Comportamentul lor este argumentat prin faptul că sumele colectate de la salariaţii înscrişi în confederaţie nu ar ajunge pentru buna funcţionare a mişcării sindicale.
Implicarea confederaţiilor naţionale în tot felul de firme este permisă prin lege, dar acest lucru nu trebuie să ducă la modificări organice în cadrul mişcării sindicale, care în ultima perioadă tinde să devină un fel de patronat al muncitorilor.


"Convenţiile internaţionale prevăd că sindicatele şi patronatele sunt independente în raport cu instituţiile statului"
Bogdan Hossu, preşedinte CNS Cartel Alfa

"Banii rezultaţi din activitatea firmelor în care confederaţiile sunt acţionari sunt folosiţi pentru funcţionarea mişcării sindicale"
Marius Petcu, preşedinte CNSLR Frăţia

"O confederaţie sindicală nu este PKK sau o organizaţie teroristă şi trebuie să respecte legile în vigoare"
Dumitru Costin, preşedinte BNS

"Nu e normal ca o structură sindicală să nu depună bilanţ contabil. Preşedintele este ordonator de credite şi e obligat să facă dovada fiecărui bănuţ consumat"
Iacob Baciu, preşedinte CSDR

Mina de aur de la Sind România
Sind România, firma în care patru mari confederaţii sindicale sunt acţionare, se dovedeşte o adevărată mină de aur, dacă ne raportăm la profitul înregistrat anul trecut. Potrivit Marianei Văcaru, directorul economic al companiei, valoarea acestuia a fost de 15.700.000 de lei. La un curs de 4 lei/euro, înseamnă aproape 4 milioane de euro. Din ceea ce ne-a declarat Mariana Văcaru rezultă că o parte din aceste fonduri sunt alocate investiţiilor, în timp ce restul s-a împărţit sub formă de dividende acţionarilor.
Fiecare dintre confederaţii a primit o cotă egală cu procentul de acţiuni deţinut. Cei mai mulţi bani au revenit CNSLR Frăţia, care deţine 37% din acţiuni, şi CNS Cartel Alfa - cu 28%. Restul acţiunilor sunt distribuite în mod egal între BNS şi CSDR. Suma virată direct în conturile organizaţiilor sindicale a fost de 10.000.000 de lei, adică 2.500.000 de euro. Un simplu calcul matematic arată că CNSLR Frăţia s-a ales cu 950.000 de euro, CNS Cartel Alfa cu 700.000 de euro, iar BNS şi CSDR cu câte 437.500 de euro.
„S-a votat în Consiliul de Administraţie acordarea dividendelor. Este pentru prima dată când o cotă din profitul Sind ajunge direct la acţionari şi nu intră în investiţii. Banii luaţi de noi nu au fost prinşi în bugetul confederaţiei, dar vor fi folosiţi pentru funcţionarea organizaţiei sindicale“, ne-a spus Marius Petcu, preşedintele CNSLR Frăţia.