Întålnirea
Mai puţin cunoscut publicului român, şi e păcat, filmul lui Nae Caranfil „Dolce far niente“ povesteşte despre întâlnirea a doi titani: Stendhal şi Rossini. Primul, dezamăgit de viaţa prea tumultuoasă din Milano, pleacă, în 1819, pe urmele iubitei sale Métilda, o poloneză pasionată de Napoleon, refugiată în centrul Italiei, în micuţul oraş Volterra. Are 36 de ani, e gras, gurmand şi gurmet. Al doilea, după zece opere deja jucate la marele teatre lirice din Italia, a cam dat în bară cu „Bărbierul din Sevilla“. Se plimbă prin Italia, compunând ici şi colo, prin hoteluri, noile sale opere. În 1819, spre sfârşitul anului, ajunge şi el în târgul adormit. Are 27 de ani, a început să se îngraşe, e gurmand şi gurmet. Între cei doi se naşte o prietenie pasionată. Vin sărbătorile de iarnă. La hanul din localitate, cei doi discută cu înflăcărare despre toate şi despre nimic. Din bucătărie apare Métilda, cu un platou pe care se află felii subţiri, aproape transparente, de carne crudă, acoperite cu plăpumioare delicate de foie gras. Cei doi artişti se extaziază şi, credeţi-mă, au şi de ce. Vinul curge în valuri şi până şi noaptea rece pare mai prietenoasă. Pe Métilda au uitat-o într-un colţ, unde doarme cu capul în palme. Nimeni nu-şi aminteşte de numele unei bucătărese geniale. Felurile se cheamă după numele altor „genii“. Vezi: Stroganoff, Wellington, Chateaubriand, Soubise şi chiar Sfânta Menehould. Şi felul acesta? Va fi denumit Carpaccio Rossini, după un pictor şi un muzician. Pe scriitor l-au lăsat deoparte, că de… era francez şi nu dădea bine. O operă literară, muzicală sau picturală? În orişice caz, gastronomică.

Carpaccio Rossini
Pentru 4 persoane: 600 grame fileu de vacă, 150 grame de foie gras proaspăt, o cutie mică de trufe tocate (este vorba despre ciuperca sălbatică, nu de produsul de cofetărie), ulei de măsline, sare şi piper.
Mod de preparare: 1) Se pune carnea pentru 2 ore la congelator; 2) Se taie carnea cu feliatorul electric în felii cât mai fine cu putinţă; 3) Se dispun feliile pe farfurii reci şi se pun la frigider până ce vor fi servite; 4) Cu un cuţit suplu (tip cuţit de filetat peşte) înmuiat în apă fierbinte şi apoi şters se taie din foie gras felii cât mai fine posibil. Se dispun acestea peste carne. Se sărează şi se piperează. În centru se plasează o cantitate mică de sfărâmături de trufe. Câteva picături de ulei de măsline şi câte un pahar de Lacrima lui Ovidiu foarte rece. Pentru cei pentru care criza nu contează, câte un pahar de Sauternes.