În primele două luni ale acestui an, pe piaţa de energie a contractelor
bilaterale, administrată de OPCOM, nu s-a tranzacţionat nimic.
Situaţie unică în istoria viitoarei burse de energie din România. Dacă în aceeasi perioadă a anului trecut, pe piaţa contractelor bilaterale (PCCB) erau deja încheiate 11 contracte de vânzare de energie electrică, la un preţ mediu de 158 lei/MWh, în acest an au fost înregistrate doar două oferte de vânzare, din partea Complexului Energetic Rovinari, si una singură de cumpărare, din partea societăţii Electrica. Mai mult, toate aceste oferte au fost anulate dintr-un singur motiv: nu a fost făcută dovada constituirii de garanţii. Criza îsi arată colţii si pe piaţa de energie. Interesant este că, tocmai în această perioadă, ministrul economiei, Adriean Videanu, vorbeste despre desecretizarea contractelor de energie dintre producătorii de stat si furnizori, contracte ce au ocolit platforma OPCOM, fiind semnate direct. Tranzacţii importante se fac totusi, în Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU), ceea ce demonstrează că furnizorii revând, ei între ei, cantităţile contractate încă de anul trecut. Pe de altă parte, estimările privind reducerea consumului de energie electrică se confirmă deja, cu toate că suntem într-o perioadă în care acesta se situa, de obicei, la nivelurile cele mai ridicate. Cel mai interesant aspect îl reprezintă însă piaţa Forward, unde, pentru luna ianuarie au fost adjudecate trei licitaţii, în condiţiile în care pentru întreg anul 2008 nu au fost decât 4 licitaţii.
Bursa nu este pentru toţi
Conform reprezentanţilor OPCOM, cantităţile de energie electrică contractate anul trecut, prin intermediul PCCB, acoperă în jur de 20% din energia consumată, la care se adaugă tranzacţiile de pe piaţa pentru ziua următoare cu cel mult încă 10%. Dacă eliminăm cantităţile de energie livrată în regim reglementat, ajungem la concluzia că acele contracte directe (semnate de băieţii destepţi), la preţuri, evident, preferenţiale, continuă să-si păstreze ponderea în totalul energiei consumate în România. Desecretizarea lor este însă greu de realizat, o asemenea măsură aducând statului român pagube estimate la circa un miliard de euro. Hidroelectrica, societatea care are cele mai multe contracte încheiate direct, a făcut publice, zilele trecute, datele a doar două dintre contractele cu bătaie lungă semnate cu Luxten Lighting si Electromagnetica, la preţuri cu până la 50% mai mici decât cele practicate pe platformele operatorului pieţei de energie OPCOM. Luxten Lightning cumpăra, spre exemplu, de la Hidroelectrica, 300.000 MWh la preţuri cuprinse între 108 si 115 lei/MWh (aproximativ 26 euro/MWh), în funcţie de termenul de plată, potrivit actului adiţional la contractul încheiat în 2 martie 2004. Electromagnetica, la rândul ei, cumpără de la Hidroelectrica (prin actul adiţional la contractul cadru semnat în 21 aprilie 2004) un milion de MWh, la preţul de 125 lei/MWh (aproximativ 29 euro/ MWh). Ambele societăţi de furnizare a energiei prezintă «avantajul» unei plăţi în avans către Hidroelectrica. Acestea nu sunt singurele contracte directe ale celui mai ieftin producător de energie din România.
Succese, falimente
Pe măsură ce mirosul de ţiţei şi gaze dinspre platoul continental al Mării Negre adie şi pe la nasul oficialilor români, contractul de exploatare a eventualelor resurse petroliere...
Firmele româneşti care ar mai putea livra echipamente şi servicii pentru unităţile 3 şi 4 de la Centrala Nuclearelectrică de la Cernavodă au început deja să facă lobby pe lângă...
Decizia de amânare a transferului de proprietate asupra operatorului naţional de transport feroviar de marfă - CFR Marfă SA - are rădăcini într-un acord semnat între...
Firmele din industria farmaceutică susţin că au în continuare pierderi, desi preţurile unor produse au fost recalculate la 1 februarie, deoarece medicamentele necompensate sunt vândute tot la...
Preţurile cele mai mici
Chiar dacă între contractele încheiate pe piaţa de energie si cele încheiate direct există diferenţe mari de preţ, trebuie să precizăm că energia electrică vândută în România continuă să aibă printre cele mai scăzute valori, prin comparaţie cu ţările vecine.
Astfel, conform datelor puse la dispoziţie de OPCOM, pentru ultima zi de livrare din luna ianuarie 2009, preţurile orare stabilite pe piaţă pentru ziua următoare indică o valoare medie de 34,68 lei/MWh (8,20 euro/MWh), cifră care consolidează tendinţa generală a acestei luni, de scădere a preţurilor medii zilnice de tranzacţionare. Cu această ultimă valoare, preţul lunar al energiei electrice tranzacţionate cu o zi înainte pe platforma OPCOM este de 135,18 lei/MWh (32,17 euro/MWh), pentru a doua lună consecutiv cel mai mic preţ stabilit de bursele de energie electrică din Europa. Raportarea la valorile medii lunare pe PZU în ultima perioadă confirmă o tendinţă de continuă scădere ce a început cu luna octombrie 2008 si s-a accentuat în decembrie 2008. Raportat la întreaga perioadă de la lansarea noii platforme de tranzacţionare se constată că un preţ mediu lunar în piaţa pentru ziua următoare, mai mic decât cel din luna ianuarie 2009, s-a înregistrat numai în lunile iulie 2005 (21,09 euro/MWh), august 2005 (26,03 euro/MWh) si iunie 2006 (31,83 euro/MWh).
Centrala nucleară de la Belene, în impas
Compania belgiană Electrabel, parte a grupului francez GDF Suez, a anunţat că nu mai participă la construcţia centralei nucleare din apropierea orasului bulgăresc Belene, concentrându-se pe proiectele din România, Franţa si Marea Britanie. Electrabel este implicată, în ţara noastră, în construcţia reactoarelor trei si patru de la Centrala Nucleară de la Cernavodă, alături de alte cinci mari companii străine, care urmează să intre într-un parteneriat cu Nuclearelectrica. Licitaţia pentru construcţia centralei de la Belene a fost câstigată de grupul german RWE (implicat si el în proiectul de la Cernavodă), urmând să obţină o participaţie de 49%, în schimbul unor investiţii de 1,825 miliarde de euro si al unui împrumut de 300 de milioane de euro pentru compania energetică de stat din Bulgaria.