Schimbarea puterii politice aduce automat modificări si în structurile de conducere ale tuturor instituţiilor subordonate direct sau indirect Executivului. Fie că este vorba de companii de stat, regii, agenţii sau diverse direcţii, sefii sunt înlocuiţi pe criterii ce ţin strict de apartenenţa politică. Dualitatea caracteristică actualei guvernări  îngreunează acest procedeu, PSD si PD-L având probleme de comunicare atunci când se discută numirea directorilor. Astfel, la aproape trei luni de la alegerile generale sunt încă multe societăţi conduse de directori interimari.
Cel mai elocvent exemplu vine din zona transporturilor feroviare. Desi toată lumea s-ar fi asteptat ca, imediat ce si-a preluat mandatul, Radu Berceanu să-si numească oameni de încredere în funcţiile de conducere ale companiilor feroviare, nu s-a întâmplat asa. La ora actuală, CFR Marfă, CFR Infrastructură si CFR Călători au directori interimari ajunsi în aceste poziţii prin demiterile efectuate în luna decembrie de ministrul transporturilor. „Noi, ca reprezentanţi ai salariaţilor, nu avem cu cine negocia contractele colective de muncă. Din punctul meu de vedere, cred că până acum cele două partide aflate la putere n-au reusit să se înţeleagă asupra persoanelor care vor prelua aceste companii“, ne-a declarat Voicu Sala, liderul mecanicilor de locomotivă.
Unde mai pui că nici nu există o miză prea mare, dacă ţinem cont de realitatea din calea ferată. La Călători sunt probleme legate de subvenţii, la Infrastructură - de investiţii, iar la Marfă - de lichidităţi. Cea mai puternică dintre aceste societăţi, CFR Marfă, a ajuns să piardă contracte în favoarea operatorilor privaţi. Directorii care vor fi numiţi aici vor avea o misiune extrem de grea, fiind obligaţi să se lupte pentru redresarea economică a acestor unităţi.
Nici în cadrul Consiliilor de Administraţie nu s-au operat modificări, în condiţiile în care directorii generali numiţi ar trebui să ocupe si fotoliile de presedinţi ai CA-urilor. Practic, s-a ajuns în situaţia de a amâna sedinţele din lipsa conducerii.

Concurenţă mare pe banii agriculturii
La nivelul instituţiilor subordonate Ministerului Agriculturii lucrurile stau puţin altfel. Cele mai vânate posturi de conducere sunt cele din cadrul organizaţiilor care gestionează bani veniţi pe filiera UE. Astfel, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală si de Pescuit (APDRP) si Agenţia de Plăţi pentru Investiţii în Agricultură (APIA) sunt în top. În mod normal, sefii acestora sunt alesi în urma unor concursuri, dar, din câte se pare, trebuie să funcţioneze si aici algoritmul politic.
Astfel, APIA revine „prin concurs“ PSD-ului, iar APDRP ajunge la PD-L. „Cred că se va merge pe sistemul unei reorganizări instituţionale, în asa fel încât toţi oamenii adusi de vechea putere să fie înlocuiţi cu unii agreaţi de noua guvernare. Sunt folosite niste artificii pentru a opera aceste schimbări. Grav este că nu se ţine cont de faptul că ruleta politică pune în pericol desfăsurarea activităţii, cu repercusiuni directe asupra agriculturii. Dacă s-ar fi procedat corect, până acum se făcea auditul necesar pentru a vedea starea financiară a instituţiilor în cauză, se organiza concurs si activitatea continua“, ne-a explicat Dragos Frumosu, presedintele Federaţiei Sindicale din Industria Alimentară.

Energia a fost luată prima
Există însă si sectoare economice unde lucrurile s-au miscat rapid. În energie, de exemplu, PD-L, prin reprezentantul său Adriean Videanu, a grăbit emiterea ordinelor de numire în funcţiile de directori generali ai SC Nuclearelectrica, Electrica SA, Transelectrica, Romgaz, Oil Terminal, Regiei Autonome de Activităţi Nucleare etc. Singura companie a cărei conducere a rămas „neatinsă“ este Transgaz, unde Ioan Rus continuă să fie director general si structura Consiliului de Administraţie s-a păstrat. Rămânerea în funcţie a lui Rus poate fi explicată prin susţinerea de care se bucură la nivelul companiei, el având sprijinul total al sindicatelor. Au fost însă si o serie de evenimente, precum blocarea furnizării de gaz metan pe filieră rusească, care au împiedicat puterea politică să ia în calcul o eventuală înlocuire.
Potrivit algoritmului, funcţia de la Transgaz trebuie să revină unui membru PSD, dar se pare că formaţiunea condusă de Geoană l-a „adoptat“ pe Ioan Rus fără a-i da si carnet de membru.

Serviciu contra serviciu
Mulţi dintre cei care astăzi sunt sefi ai societăţilor de energie au legături directe sau indirecte cu PD-L. Pompiliu Budulan, de exemplu, a preluat Nuclearelectrica din poziţia de membru PD-L, iar Marcel Piteiu a ajuns la Romgaz tot graţie apartenenţei democrat-liberale, fiind si unul dintre candidaţii pierzători la alegerile de anul trecut. S-a încercat în acest fel o recompensare a celor care n-au reusit să intre în Parlament. Iar pentru cei care nu vor avea loc în instituţiile care funcţionează deja exista varianta înfiinţării unora noi. Săptămâna trecută, premierul Emil Boc a aprobat înfiinţarea Agenţiei pentru Implementarea Proiectelor si Programelor pentru Întreprinderi Mici si Mijlocii. Proaspăta structură va administra programele destinate IMM-urilor la nivel naţional si local si va controla finanţarea de la stat în domeniu. În fruntea acestei agenţii a fost pus un membru PD-L, Ioan Haiduc, care a candidat fără succes pentru Camera Deputaţilor.
Într-un an în care vor avea loc două evenimente politice importante - alegerile europarlamentare si cele prezidenţiale -, conducerea companiilor de stat reprezintă o miză cu bătaie lungă. Faptul că posturile de directori la calea ferată au rămas neocupate arată cu câtă atenţie încearcă partidele guvernamentale să-si lege imaginea de anumite instituţii. Sunt evitate cele cu probleme si sunt „vânate“ cele care pot reprezenta o sursă importantă de bani. În plus, criza economică face ca puţine dintre aceste companii să mai fie atractive.