Pasajul Basarab trebuia să fie inaugurat la sfârsitul acestei săptămâni, însă, după 16 luni de la prima cupă de pământ excavată, s-au efectuat mult mai puţin de jumătate din totalul lucrărilor. Conform reprezentanţilor Primăriei Municipiului Bucuresti (PMB), proiectul a acumulat o întârziere de cel puţin 17 luni si jumătate, ceea ce împinge termenul de dare în folosinţă către mijlocul anului 2010. Întârzierea execuţiei a generat si majorarea costurilor iniţiale cu cel puţin 70 de milioane de lei, costul total al Pasajului Basarab urmând să ajungă la 550 de milioane de lei.
Pasajul Suprateran Basarab ar fi trebuit să intre în exploatare pe 15 februarie 2009, adică la sfârsitul acestei săptămâni. Însă, după aproape trei ani de la semnarea contractului, s-au realizat mai puţin de 30% din volumul total al lucrărilor. „Iniţial, termenul de execuţie s-a decalat cu zece luni, pentru decembrie 2009, iar astăzi s-a ajuns la concluzia că proiectul nu poate fi realizat în mai puţin de 17 luni si jumătate“, a declarat pentru SFin Mădălin Dumitru, sefu Direcţiei Infrastructură si Servicii Publice din cadrul PMB.
Întârzierea graficului de execuţie a lucrărilor a fost confirmată si de reprezentanţii constructorului, asocierea Astaldi - FCC Construccion. Ioan Ursu, responsabilul tehnic pentru Pasajul Basarab al asocierii sus-menţionate, spune că Primăria Capitalei a fost notificată cu privire la decalarea termenului de finalizare a investiţiei, cu 17 luni si jumătate, care se va calcula de la 15 februarie 2009, data la care era prevăzută finalizarea pasajului în contractul semnat între PMB si Astaldi Sp.A.

Consilierii blochează finalizarea exproprierilor
Dar si acest nou termen ar putea fi depăsit, avertizează reprezentantul Astaldi, dacă PMB nu va finaliza procedurile de expropriere, perioada de întârziere urmând să crească corespunzător cu perioada de timp necesară pentru finalizarea exproprierilor. Si are toate sansele să crească, întrucât consilierii generali nu par dispusi să aprobe cele 16 exproprieri rămase de făcut în zonă si nici suma de 104,7 milioane de lei necesară despăgubirilor. Spunem asta pentru că la ultima sedinţă de Consiliu General nu s-a aprobat acest proiect de hotărâre, ceea ce a dus la apariţia unei noi întârzieri.
Si reprezentanţii PMB susţin că neputinţa de a realiza exproprierile este una dintre cauzele care au dus la nerespectarea termenului iniţial de dare în folosinţă a Pasajului Basarab. „Dincolo de problema apărută la ultima sedinţă de Consiliul General - amânarea adoptării proiectului de hotărâre privind plata despăgubirilor pentru ultimele exproprieri din zona Basarab -, trebuie să remarc că legea exproprierilor a creat posibilitatea multor proprietari să ceară în justiţie despăgubiri aberante. Ba, mai mult, a permis unor cetăţeni si anumitor instanţe de judecată să decadă Pasajul Basarab din categoria de investiţie de utilitate publică. Au existat cazuri de hotărâri judecătoresti în care magistraţii au admis că pasajul nu este investiţie de utilitate publică si au anulat decizia de expropriere în interes public a proprietarilor de case si terenuri din zona pasajului. Aberaţii care au dus la blocarea lucrărilor la pasaj si, implicit, la întârzieri de execuţie. Numai cine nu a vrut nu si-a bătut joc de pasajul acesta“, a explicat reprezentantul Primăriei Capitalei.

Reţele de utilităţi trasate pe plan după ureche
Reţelele de utilităţi (apă, gaze, electricitate, canalizare etc.) au avut si ele un rol mare în întârzierea lucrărilor la Pasajul Basarab. „Unde nu te astepţi, sau unde te astepţi mai puţin, acolo apare câte o conductă de gaze, câte un cablu electric, câte o conductă de apă sau un canal colector de reziduuri, care trebuie mutate si astfel generează întârzieri“, spune Mădălin Dumitru, seful Direcţiei Infrastructură si Servicii Publice din cadrul PMB.
Potrivit acestuia, reţelele de utilităţi trebuiau să fie evidenţiate pe masterplanul Pasajului Basarab de fiecare deţinător de reţele, astfel încât proiectantul pasajului să poată ţine seama de acestea si să adopte o soluţie de proiectare în consecinţă. Însă, în cazul Pasajului Basarab, deţinătorii de utilităţi nu doar că au evidenţiat traseele „cam pe unde credeau ei că s-ar afla“, dar nici măcar nu le-au trecut pe plan pe toate. Asa s-a ajuns în situaţia ca Astaldi să descopere aceste utilităţi în cu totul alte locuri decât cele menţionate de deţinătorii legali si evidenţiate de proiectant pe planul de lucrări. Cel mai elocvent exemplu este identificarea de către constructor, în zona cheiului Dâmboviţa, a unui canal colector cu un diametru de doi metri, care adună apele pluviale si menajere din toată zona Giulesti si le deversează către canalul colector principal. Acesta trecea pe sub una dintre cele mai importante pile de susţinere a podului ce traversa Dâmboviţa. Asadar, un volum săptămânal de câteva milioane de metri cub de ape menajere se opreau toate în piciorul podului ce traversa Dâmboviţa. Evident, constructorul a fost nevoit să oprească lucrările si să mute canalul colector. „Nu au fost puţine nici problemele pe care le-am avut cu Electrica: am găsit cabluri ce alimentează o treime din Bucuresti - un cablu trecea chiar pe sub un alt picior de pod. Am avut probleme cu CET Grozăvesti, pentru că am găsit conducta de răcire care vine din Lacul Morii si alimentează CET-ul sub un alt picior de pod. La fiecare deţinător de utilităţi a trebuit să ne ploconim atât noi, cât si cei dinaintea noastră“, a explicat directorul Dumitru.

Si Astaldi a întårziat lucrările
Exproprierile si harababura în sistemele de utilităţi au generat întârzieri faţă de planurile iniţiale. Dar reprezentanţii Primăriei Capitalei susţin că un rol determinant în întârzierea proiectului l-au avut chiar constructorii, care au acceptat pe propria răspundere să înceapă lucrările, chiar dacă PMB nu făcuse toate exproprierile. De asemenea, PMB a evidenţiat si faptul că actualii constructori au câstigat licitaţia prezentând o ofertă alternativă la proiectul iniţial, care a avut avantajul să coste mai puţin si să fie realizată într-un timp mai scurt. „A fost sarcina lor să realizeze proiectul modificator, de care nu s-au achitat la timp, noua variantă de lucru fiind finalizată abia în aprilie 2008“, ne lămureste directorul Dumitru.
Practic, proiectul prezentat de constructori, la sapte luni de la primirea ordinului de începere a lucrărilor, a schimbat si soluţia tehnică pentru care s-a organizat procedura de atribuire. Adoptarea unei noi soluţii tehnologice trebuia avizată de Comisia Tehnico Economică, verificată de consultantul proiectului si aprobată în Consiliul General al Municipiului Bucuresti. Procedură care s-a încheiat în decembrie 2008 si a adus alte întârzieri, precum si imposibilitatea achitării tuturor facturilor emise de constructor. „Din iunie si până acum, Primăria Capitalei a plătit consorţiului Astaldi - FCC Construcction doar o parte din facturile emise, respectiv doar partea de lucrări de construcţii-montaj care erau prevăzute a se executa în conformitate cu primul proiect de execuţie al Pasajului Basarab. Restul de plată din facturile remise PMB de consorţiul Astaldi - FCC Construccion urmează să fie achitate doar după ce se face un act adiţional la contract“, explică Dumitru.

Pretenţii exagerate
Până acum, PMB a plătit consorţiului Astaldi - FCC Construccion 60,6 milioane de lei, aproximativ 15% din totalul sumelor convenite în contractul iniţial, iar pentru 2009 a bugetat 210 milioane de lei. De asemenea, în acest moment constructorul solicită ca actul adiţional la contractul iniţial să consemneze o suplimentare a valorii investiţiei cu 57 de milioane de lei, pentru a compensa cresterea preţurilor la materiale.
Profitând de întârzierea apărută în derularea proiectului, constructorii au solicitat si daune interese si penalităţi de alte 60 de milioane de lei. Ei au încercat să justifice aceste pretenţii arătând că întârzierile i-au costat foarte mult din punctul de vedere al daunelor provocate de accesarea liniei de credit care le-a pus la dispoziţie fonduri ce nu au fost folosite, pentru că au plătit oameni care nu au lucrat etc. Mai mult, consorţiul Astaldi - FCC Construcction a transmis Primăriei Capitalei că întârzierile au fost generate de incapacitatea de a-i expropria pe toţi cei aflaţi în zona frontului de lucru.
Considerând exagerate pretenţiile, reprezentanţii PMB au notificat constructorii că nu vor plăti aceste daune: „Le-am amintit că în contractul iniţial se stipula că lucrările de construcţie pot începe doar după eliberarea totală a frontului de lucru, lucru care nu s-a întâmplat. Ei au fost de acord să înceapă chiar dacă exproprierile nu erau făcute. Asa că am reusit să-i convingem că nu se justificau asemenea penalităţi, cu atât mai mult cu cât au vrut să primească despăgubiri si pentru perioada în care nu au lucrat fiindcă au întârziat cu proiectul propus chiar de ei ca soluţie alternativă de realizare a Pasajului Basarab. În final am coborât valoarea acestora la aproximativ 10 milioane de lei“.
Toate aceste bâlbe si sincope în derularea proiectului Pasajului Basarab evidenţiază o lipsă de profesionalism la nivelul specialistilor din aparatul PMB în privinţa urmăririi derulării proiectelor de investiţii. Din această cauză, bucurestenii sunt acum pusi în situaţia de a plăti cu cel puţin 70 de milioane de lei mai mult pentru finalizarea Pasajului Basarab, care a ajuns să coste deja 550 de milioane de lei, faţă de 470 de milioane cât prevedea contractul iniţial. Din nefericire, această majorare a costurilor nu este si ultima, pentru că s-a anunţat o întârziere a proiectului de cel puţin 17 luni si jumătate. Iar dacă avem în vedere că Astaldi - FCC Construccion a avut nevoie de doi ani si jumătate pentru a realiza 30% din volumul total al lucrărilor, este mai mult decât probabil ca restul de 70% din lucrări să nu poată fi realizate în termenul avansat de constructori.