După Traian Băsescu, un alt lider, mondial, e adevărat, nu regional, s-a gândit să închidă economia pentru a stimula producţia internă. Dacă locatarul Cotrocenilor conduce deja o Dacie, noul presedinte al SUA, Barack Obama, utiliza încă dinaintea alegerilor un Chrysler 300C Hemi, pentru ca după instalarea la Casa Albă să folosească o limuzină Cadillac. Asa că s-a gândit să folosească în cadrul proaspăt New Deal fier si oţel produse doar în SUA.
Dacă declaraţiile presedintelui Băsescu i-au lăsat reci pe oficialii UE, intenţiile protecţioniste ale presedintelui american i-au înfuriat, se pare, pe oficialii UE. „Dacă va fi aprobată o lege care interzice vânzarea sau achiziţia de bunuri europene pe teritoriul american, nu vom putea să ignorăm acest fapt“, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Peter Power. Acesta a spus că Executivul UE „va studia cu atenţie detaliile proiectului, înainte de a afirma că Statele Unite încalcă vreun acord comercial“. Eurofer, confederaţia europeană în domeniul oţelului, a cerut anterior autorităţilor de la Bruxelles să reclame SUA la Organizaţia Mondială pentru Comerţ (OMC). „Dacă prevederea va fi aprobată, ar fi o încălcare clară a angajamentelor asumate de SUA în cadrul OMC“, se arată într-un comunicat al Eurofer.

Tarife vechi si nouă toate
Camera Reprezentanţilor din SUA a aprobat, săptămâna trecută, planul de relansare a economiei americane, în valoare de 819 miliarde de dolari, care va trebui aprobat si de Senat. Planul include prevederea ca proiectele de lucrări publice finanţate prin planul de susţinere a economiei să folosească fier si oţel fabricate în Statele Unite. Camera inferioară a Congresului a introdus prevederea în pofida obiecţiilor ridicate de Camera pentru Comerţ din SUA si alte grupuri de afaceri, care au arătat că astfel va fi dat un exemplu negativ pentru alte ţări unde sunt discutate programe de susţinere economică.
Prevederea „Buy American“ se referă la construcţia de aeroporturi, poduri, canale, baraje, conducte, căi ferate, drumuri, tunele si porturi.
De altfel, flirtul Statelor Unite cu protecţionismul nu este unul nou. Un element important în acutizarea si prelungirea Marii Depresii din anii ’30 a fost Smoot-Hawley Tariff Act, adoptat pe 17 iunie 1930, prin care au fost majorate taxele vamale la niveluri-record la peste 20.000 de bunuri de import. Chiar dacă nu mai puţin de 1.028 de economisti au semnat o petiţie către presedintele Hoover, în care îi cereau să nu promulge actul normativ, acesta, din motive electorale, nu i-a ascultat. În acel moment SUA erau un exportator net. Rezultatul: în numai patru ani importurile au scăzut cu 66% de la 4,4 miliarde de dolari în 1929 la 1,5 miliarde în 1933, exporturile s-au prăbusit cu 61%, de la 5,4 miliarde dolari în 1929 la 2,1 miliarde dolari în 1933, iar Produsul Intern Brut (PIB) al SUA s-a redus cu 50%.

Toţi adversarii presedintelui
Nu numai Obama se ocupă cu importurile, ci si Traian Băsescu. „Toată lumea este de acord că avem nevoie de acţiuni ale statului, de un plan de redresare care va ajuta economia să demareze”, este o frază pe care a spus-o si presedintele României, chiar dacă cu alte cuvinte. Ca si Hoover în 1930, si Obama si-a primit replica de la mai multe sute de economisti, care au cumpărat o pagină de publicitate în „New York Times” (cunoscut pentru vederile sale pro-democrate si anti-republicane). „Cu tot respectul, Domnule Presedinte, nu este adevărat. În pofida opiniei potrivit căreia toţi economistii au devenit keynesisti si că toţi susţin cresterea poverii administrative, noi, subsemnaţii, nu suntem de părere că majorarea cheltuielilor guvernamentale este o modalitate pentru a îmbunătăţi performanţa economică. Cheltuielile guvernamentale ridicate din mandatele lui Hoover si Roosevelt nu au reusit să scoată SUA din Marea Depresie din anii ’30. Mai multe cheltuieli guvernamentale n-au rezolvat nici «deceniul pierdut» de Japonia în anii ’90. Prin urmare, ar fi un triumf al speranţei asupra experienţei să credem că majorarea cheltuielilor guvernamentale ar ajuta SUA în prezent. Pentru a îmbunătăţi situaţia economică, guvernanţii ar trebui să se concentreze pe reforme care să înlăture barierele de pe piaţa muncii, si pe cele din calea economisirii, a investiţiilor si a producţiei. Taxele mai mici si reducerea poverii administrative sunt cele mai bune metode de utilizare a politicii fiscale pentru a stimula cresterea economică”, susţin economistii americani, printre care si trei laureaţi ai premiului Nobel, din trei scoli diferite: James Buchanan (public choice), Edward Prescott (noua scoală de macroeconomie clasică) si Vernon Smith (scoala austriacă).