Interzicerea cumulului funcţiei cu pensia, păstrată de premierul Emil Boc pe agenda sa, nu este suficientă pentru a garanta o reducere a cheltuielilor guvernamentale. Nici plafonarea salariilor din sectorul public. Asa că Executivul a trecut la pasul următor: reducerea cu 20% a numărului de posturi din administraţia publică centrală, reprezentând ministere si agenţii guvernamentale. Însă asta fără a-i afecta pe angajaţii din întregul sistem bugetar.
Guvernanţii susţin că nu este vorba de cele 139.500 de posturi deja vacante în instituţiile publice centrale si locale, ci se referă la disponibilizări reale din aparatul central de guvernământ. Guvernul Tăriceanu s-a remarcat atât prin angajări masive, de peste 20%, în sectorul public, cât si prin majorări considerabile de salarii, prime, bonusuri etc. Potrivit datelor prezentate de actualii guvernanţi, numai în 2008 cheltuielile cu salariile din sectorul public au crescut cu 35%! „Cheltuielile de personal, în anul 2008, au fost cu 35% mai mari decât în anul 2007. Cheltuielile cu bunuri si servicii au fost cu 36% mai mari, în 2008, raportate la anul 2007. Ce înseamnă asta? Că acel deficit, acele 6,7 miliarde de euro, repet, cheltuite mai mult decât ceea ce a încasat, nu s-au dus în sectoarele direct eficiente, productive si care să lase în urmă autostrăzi, centuri ocolitoare sau alte investiţii publice. Ci s-au dus cu preponderenţă, repet, spre aceste cheltuieli de personal si de bunuri si servicii“, declara în urmă cu două săptămâni premierul Emil Boc. În plus, susţine ministrul finanţelor Gheorghe Pogea, „în România dinamica personalului din administraţia publică centrală, locală, agenţii, subvenţionate, nesubvenţionate, cu venituri proprii, a ajuns la 30,6% din personalul din economie“. Cu alte cuvinte - un bugetar la doi salariaţi din sectorul privat, record chiar si pentru ţările europene adepte ale statutului bunăstării.

Disponibilizare de imagine: 0,1% din 30,6%!
Nimeni nu stie încă, se pare că nici guvernanţii, despre câte persoane ce urmează a fi disponibilizate e vorba si ce economii se fac la buget. Măsura va presupune probabil desfiinţarea a 1.500 de locuri de muncă, reprezentând 0,1% din numărul total al salariaţilor din sectorul bugetar, care se ridică la aproape 1,5 milioane posturi. Indicii avem numai asupra intenţiilor Executivului. Pentru că, potrivit premierului, cheltuielile de personal si cele pentru achiziţionarea de bunuri si servicii vor fi limitate la un nivel apropiat celui din ultimii doi ani prin bugetul pe 2009. Cu alte cuvinte, actualul executiv intenţionează să îngheţe cheltuielile cu salariile si cele pentru bunuri si servicii. Si, pentru a nu se confrunta cu miscări de stradă si a-si îndeplini într-o anumită măsură promisiunile electorale, a decis să disponibilizeze o parte din angajaţii statului pentru a le majora, măcar cu câteva procente peste rata inflaţiei, salariile celorlalţi. Numărul celor vizaţi fiind redus, tot demersul actualului executiv social-democrat-liberal are foarte probabil un scop mai puţin nobil decât cel prezentat presei: înlocuirea din funcţiile de conducere ale ministerelor si altor autorităţi si instituţii publice a oamenilor numiţi de Partidul Naţional Liberal.

Boc vrea să dea primul exemplu
De altfel, săptămâna trecută, premierul a încercat să-si atragă sprijinul sindicatelor, propunându-le majorarea salariilor bugetarilor cu un procent calculat numai în funcţie de cresterea prognozată a inflaţiei, majorare care să fie acordată din aprilie, cu posibilitatea unei cresteri suplimentare în ultimele 3 luni ale anului, în raport cu productivitatea muncii. În a doua parte a lui 2009, în funcţie de evoluţia economiei în primele 9 luni, ar urma să fie asigurată „o crestere salarială corespunzătoare“ cu cresterea productivităţii muncii.
O componentă a aceluiasi sens al campaniei de imagine desfăsurate de Boc este si informaţia apărută pe surse privind restructurarea Cancelariei premierului, prin desfiinţarea a aproximativ 40% din posturile prevăzute în organigrama instituţiei.

Bugetul = salarii, pensii si altele
Dar care este motivul pentru care Executivul acordă o importanţă atât de mare reducerii cheltuielilor cu personalul? Simplu, dacă actuala structură a bugetului, dar si legile deja votate ar fi aplicate, deficitul României ar ajunge, potrivit calculelor Comisiei Europene, la 7,5%, după ce anul trecut a fost de 5,25, potrivit sistemului ESA 95 si de 4,5% pe cash. Planul de măsuri negociat de Executiv cu partenerii sociali (care va fi adoptat printr-o ordonanţă de urgenţă, pentru a intra imediat în vigoare, si cuprins într-un capitol separat al bugetului, nu în bugetele ministerelor) ar necesita un efort suplimentar de 4,9% din PIB. Iar în ceea ce priveste structura cheltuielilor guvernamentale, dacă adăugăm si primele, si bonusurile si cheltuielile de protocol, cuprinse în cheltuieli curente sau alte capitole bugetare, jumătate din acestea se duc pe salarii (7% din PIB - cheltuieli de personal, plus alte câteva procente din cheltuielile curente) si pensii (40 de miliarde de lei - aproximativ 7% din PIB). De cheltuielile cu investiţiile (20% din total cheltuieli bugetare), guvernanţii au promis că nu se ating. În plus, majoritatea cheltuielilor cu bunuri si servicii sunt rigide, sunt semnate pe mai mulţi ani, iar reducerea lor ar duce la încălcarea unor contracte comerciale. Multe din achiziţiile de masini, mobilier etc. au fost făcute de instituţiile publice centrale si locale în leasing, cu perioade de graţie de 4-5 ani, pentru a nu-si îngreuna bugetul pe timpul propriului mandat. Iar în momentul când vor trebui plătite ratele, povara pică pe viitorul sef de instituţie, primar sau presedinte de consiliu judeţean, după caz. Singurul lucru pe care l-ar putea face actualul executiv este să interzică renegocierea contractelor aflate în execuţie prevăzută de legea achiziţiilor publice. De altfel, se pare că una dintre propunerile discutate cu partenerii sociali a fost „limitarea actualizării indicatorilor iniţiali“ la proiectele aflate în execuţie si eliminarea practicii de semnare a contractelor de execuţie a lucrărilor anterior momentului finalizării procesului de expropriere a terenului.
Plata restanTelor – revizuitA
De altfel, Guvernul s-a răzgândit si cu privire la achitarea facturilor restante către furnizorii privaţi. Calculând impactul bugetar al acestei măsuri la 1,39% din PIB, Ministerul Finanţelor Publice a decis că nu va plăti integral facturile restante de anul trecut, ci va acoperi doar diferenţa dintre valoarea acestor facturi si suma datoriilor pe care furnizorii si prestatorii de servicii le-au acumulat la rândul lor faţă de bugetul de stat, în urma unei operaţiuni de compensare si regularizare. Cu alte cuvinte, facturile vor fi plătite integral doar către firme care nu au datorii bugetare. Ministerul Finanţelor anunţase că va plăti, esalonat, până la începutul lunii martie, facturile emise si neachitate până la finele anului 2008, în valoare totală de 3,05 miliarde de lei, incluzând doar lucrările recepţionate si facturate. Prima transă, de un miliard de lei, ar fi trebuit achitată până la sfârsitul lunii ianuarie, urmând ca ministerul să plătească încă un miliard de lei în februarie si să achite diferenţa la începutul lunii martie.

"Nu ne cereţi astăzi să vă spunem exact date sau cum vor creste salariile, cu cât vor creste, dacă vor creste, care va fi procentul pensiilor. Vreau să fie foarte clar: orice dezbatere pe care o veţi genera pe măsuri si planuri anti-criză, pe măriri de salarii cu atâta sau cu atâta, pensii cu atât sau cu atâta, aceste lucruri sunt doar supoziţii"
Emil Boc, premierul Romåniei


CE: Deficit de 7,5% în 2009
Dacă executivul Boc speră să reducă deficitul bugetar la 2%, Comisia Europeană (CE) estimează că deficitul bugetar al României va urca la 7,5% din Produsul Intern Brut (PIB) în acest an, de la 5,25% în 2008, reflectând cresterea nesustenabilă a pensiilor si impactul reducerii contribuţiilor sociale. Cei de la Economist Intelligence Unit (EIU) sunt mai îngăduitori, plasând ambele deficite, si cel pe 2008, si cel pe 2009, la 3% din PIB. „Estimările reflectă cresterea nesustenabilă a pensiilor, impactul reducerii contribuţiilor sociale (asupra încasărilor la buget - n.r.) pe 2008, precum si costurile legate de Pilonul II al pensiilor. Estimăm că majorările salariale din sectorul public vor rămâne la un nivel ridicat“, se arată în prognoza economică de iarnă a Executivului Uniunii Europene, publicată săptămâna trecută. În plus, CE a redus semnificativ prognoza de crestere economică a României pentru 2009 si 2010, de la 4,7 la 1,75% si, respectiv, de la 5 la sub 2,5%, din cauza dificultăţilor de pe pieţele de credit, deteriorării indicilor de încredere si înrăutăţirii condiţiilor de pe piaţa muncii. „Boom-ul cererii pe plan local, care a reprezentat principalul motor de crestere economică al României în ultimii cinci ani, va încetini semnificativ, din cauza reducerii puternice a dinamicii creditelor, slăbirii indicatorilor de încredere si deteriorării condiţiilor pe piaţa muncii“, susţine Comisia. Si în această privinţă experţii EIU sunt mai prietenosi cu România, estimând cresterea economică pe 2009 la 2,6%. În schimb cursul leu/euro este anticipat de acestia la 4,3, si nu la 4 cât este cuprins în proiectul de buget al Guvernului.