Amânarea sau suspendarea a zeci de proiecte rezidenţiale pe motiv de lipsă a finanţărilor a dus la o răsturnare în structura construcţiilor de locuinţe la nivelul ţării. Din nou, ca în anii de tristă tranziţie, volumul de livrări de noi locuinţe construite la ţară l-a depăsit pe cel din zona urbană.
Ritmul de crestere pe tot sectorul de construcţii a fost unul dintre motoarele economiei în România de dinainte de criză. Cu toate acestea, în termeni de volum fizic, abia în 2007 numărul de noi locuinţe livrate pe piaţă s-a apropiat cât de cât de cel al locuinţelor finalizate în 1990. Anul 2008 a fost un alt reper de record pe piaţa construcţiilor, inclusiv în sectorul construcţiilor rezidenţiale. Astfel, în intervalul ianuarie-noiembrie 2008, comparativ cu perioada corespunzătoare a anului precedent, volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu 26,9%. Cresterea a cuprins toate subsectoarele domeniului:  clădiri nerezidenţiale (+34,4%), construcţii ingineresti (+25,7%) si locuinţe (+21,6%).
Chiar dacă 2009 va fi al doilea an consecutiv al recordurilor în materie de construcţii de locuinţe, faptul că o serie de companii dezvoltatoare au stopat, amânat sau suspendat proiectele rezidenţiale a dus la o răsturnare în structura li-vrărilor la nivel naţional. Conform ultimelor date centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS), în anul 2008 raportul între numărul de locuinţe construite la ţară, faţă de cele finalizate la orase, a fost în favoarea zonei rurale. Astfel, dacă în primele nouă luni ale anului 2008 au fost livrate 17.789 de locuinţe în zonele urbane, la sate au fost finalizate 18.808 unităţi locative. În anul precedent, raportul a fost invers, respectiv 14.201 locuinţe terminate în orase contra 14.084 de unităţi finalizate în mediul rural. Dat fiind faptul că acoperirea cu utilităţi publice (apă, canal, gaze) în zona rurală a României este în continuare una dintre cele mai mici la nivel european, este lesne de înţeles ce efect a imprimat acest trend nou în materie de construcţii rezidenţiale asupra gradului de confort locativ.
Trebuie arătat că, din cele aproximativ 3.140 de localităţi (municipii, orase, comune) înregistrate în România, doar circa 1.850 aveau, în 2007, sisteme de distribuţie a gazelor naturale puse în funcţiune. Totodată, în mediul rural, doar 15% din locuitori au acces la reţeaua de canalizare.
Totusi, pe de o parte, desi zona urbană si-a pierdut întâietatea, trebuie menţionat că, cel puţin la nivelul autorizaţiilor de construire eliberate în 2008, avem o crestere cu 82,2% a autorizaţiilor acordate în mediul urban (56,2% din total). Pe de altă parte, numărul total de locuinţe finalizate la orase este mai mare dacă o să comparăm an cu an. Astfel, în perioada 1 ianuarie-30 septembrie 2008 au fost finalizate aproximativ 36.600 de locuinţe, cu aproximativ 27% mai mult comparativ cu perioada similară a anului 2007 (cu 8.312 unităţi mai mult), arată datele INS. În zona urbană, cresterea numărului de noi locuinţe finalizate în 2008 comparativ cu 2007 a fost de peste 21%, iar în mediul rural de 25%.

Casele pe  pămånt si ansamblurile, în vogă
Relevant pentru caracteristica stadiului actual al pieţei construcţiilor este faptul că peste 95% din autorizaţiile pentru clădiri rezidenţiale au fost eliberate pentru clădiri individuale cu o singură locuinţă. Astfel, conform unui studiu al Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP), aproape 40.000 din clădirile reziden-ţiale noi din 2008 si cele care urmează a fi terminate în 2009 sunt construcţii unifamiliale. Numărul autorizaţiilor de construire a locuinţelor este un indicator sugestiv pentru perspectivele de piaţă, însă nu suficient. Totusi, trebuie semnalat că, la nivelul anului 2008, numărul de autorizaţii noi pentru construcţia de locuinţe a crescut cu peste 60% comparativ cu anul precedent.
De asemenea, se constată an de an o majorare a autorizaţiilor emise pentru ansamblurile rezidenţiale. Astfel, dacă la nivelul anului 2007 au fost emise în jur de 1.500 de autorizaţii pentru acest tip de construcţii, în 2008 au fost emise peste 2.000 de autorizaţii, ceea ce, până la apariţia primelor semne de criză pe piaţa imobiliară autohtonă, indică perspective bune si o crestere în pondere a locuinţelor din ansamblurile rezidenţiale.

„Semne rele anu’ are“
O altă mare schimbare de trend, la nivelul ritmului de construcţii, dar si al celui premergător construcţiilor, adică al obţinerii autorizaţiilor de construire, a avut loc începând cu luna noiembrie anul trecut. Astfel, conform datelor INS, volumul lucrărilor de construcţii în noiembrie 2008, comparativ cu luna octombrie a aceluiasi an, a scăzut pe total cu 8,4%; totusi, faţă de aceeasi lună din 2007 a avansat cu 13,4%. Volumul lucrărilor de construcţii ingineresti a scăzut cu 19,3%, iar cel al clădirilor rezidenţiale - cu 0,8%. Numai la clădirile nerezidenţiale a avut loc o crestere cu 9,5%. În noul context de criză, probabil că această tendinţă va caracteriza tot anul 2009.
Totodată, se constată o scădere a ritmului de investiţii în construcţii în toate segmentele de activitate, respectiv la lucrările de reparaţii capitale (-20,1%), lucrările de construcţii noi (-8,3%) si lucrările de întreţinere si reparaţii curente (-1,7%).
Concomitent, statistica a început să raporteze si primele diminuări la capitolul autorizaţii de construire. În noiembrie 2008 fuseseră eliberate 4.095 de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, ceea ce însemna o scădere cu 27,9% faţă de luna octombrie 2008 si cu 7,6% faţă de luna noiembrie 2007. Totusi, la nivelul întregului an 2008 (exceptând luna decembrie), în România s-au eliberat 57.227 de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în crestere cu 9,1% faţă de anul precedent. Raportul INS arăta totodată că, din punctul de vedere al structurii ofertei în pregătire, luna noiembrie 2008 a consemnat eliberarea a 4.095 de autorizaţii pentru construirea de clădiri rezidenţiale, din care 61,3% sunt pentru zona rurală, menţinându-se în aceeasi proporţie ca în perioadele anterioare. Distribuţia în profil regional a evidenţiat o tendinţă de scădere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale în toate regiunile de dezvoltare.
Datele centralizate privind nu-mărul total de locuinţe construite în 2008 vor fi cunoscute cel mai devreme peste o lună, însă cifrele deja comunicate pentru anul trecut, plus estimările făcute în baza locuinţelor aflate în stadii finale de construire, promit realizarea unui nou record în materie de construcţii de locuinţe. Astfel, conform INS, la începutul lunii noiembrie 2008, în ţară se aflau, în diferite stadii de execuţie, 149.926 de locuinţe. Din totalul locuinţelor aflate în diferite faze de construcţie, 1,7% erau terminate si nerecepţionate, 37,3% se aflau în stadiul de finisaj, 33,1% în stadiul de executare a structurilor, în timp ce 27,9% din total se aflau la faza de fundaţie. Practic, la finele anului 2008 aveam 36.600 de locuinţe finalizate (în primele nouă luni ale anului), plus circa 2.500 de locuinţe terminate, dar nerecepţionate, si peste 55.700 de unităţi în stadiu de finisaj.

Sansele lui 2009
În ceea ce priveste perspectivele pentru 2009, lucrurile stau diferit. De la 27-28% crestere în 2008, piaţa construcţiilor ar putea să prindă în acest an un ritm de doar 9-10%, si asta cu rezerva că va exista finanţare pentru proiectele din domeniu, susţine Laurenţiu Plosceanu, presedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor din Construcţii (ARACO). Contrar evoluţiei de pe segmentul construcţiilor de locuinţe, întregul sector al construcţiilor si-a încetinit ritmul de crestere, de la 34% în 2007 la 28% în 2008, iar estimările pentru 2009 sunt incerte. Totodată, la sfârsitul lunii octombrie a anului trecut, CNP a revizuit în scădere estimarea privind cresterea în cazul construcţiilor, unde se asteaptă un avans de 12,8%, faţă de 28,8% în 2007.
Piaţa construcţiilor a înregistrat majorări anuale ridicate în ultimii ani si are o contribuţie importantă la cresterea economică. În 2007, piaţa a totalizat circa 10 miliarde de euro. În aceste condiţii, la o crestere de 27-28% anul trecut, valoarea ar ajunge la 31 decembrie 2008 la 12,7-12,8 miliarde de euro. Estimările actuale, care pleacă de la o crestere (condiţionată) a pieţei construcţiilor de 9-12,8%, avansează o cifră de cel mult 14,4 miliarde de euro.
Presedintele ARACO a declarat că a propus mai multe măsuri, unele pe termen scurt, ancorate în criză, altele pe termen mediu si lung. „În primul rând, statul trebuie să-si asume rolul de investitor strategic si să finanţeze programele unde sunt fonduri structurale asigurate, fie că e vorba de infrastructură rutieră, de mediu sau edilitară. Altă măsură se referă la proiectele de reabilitare energetică a clădirilor, unde vor fi si aici fonduri structurale disponibile, dar si reducerea TVA pentru aceste lucrări“, spune Laurenţiu Plosceanu. Altă măsură este reducerea TVA pentru proiectele de locuinţe sociale, însă impactul estimat în acest din urmă caz va fi limitat deoarece programele publice de investiţii reprezintă în jur de 1% din totalul construcţiilor rezidenţiale.