Despre români se spun multe, însă cele mai edificatoare pentru caracterul lor sunt propriile percepţii. Românii se cred mai smecheri decât celelalte popoare, dar în acelasi timp nimeni nu se autocompătimeste mai mult, acuzându-i pe ceilalţi, uneori personaje colective precum occidentalii, băieţii destepţi de la Harvard, istoria sau soarta de nenorocirile lor. Nici politicienii nu fac excepţie, si ei sunt loviţi de schizoidia naţională, trăind în două Românii: una electorală, care creste cu 6%, cu salarii majorate cu 50% pentru bugetari, si una reală, care se mulţumeste cu 3,5% crestere si care limitează veniturile bugetarilor si pensionarilor.

PIB-ul intră la apă
„Bugetul pe 2009 urmează a fi reproiectat si pus în acord cu noile condiţii macroeconomice, cu obiectivele stabilite prin programul de guvernare si cu luarea în calcul a efectelor crizei internaţionale asupra economiei românesti“, se precizează într-un comunicat al Ministerului Finanţelor. După ce în campania electorală, în plină criză internaţională si beţie a cheltuielilor publice, se vânturau cifre de 6% avans al Produsului Intern Brut (PIB), 4% inflaţie sau salarii medii brute mult peste 1.800 de lei, din Palatul Victoria cifrele au intrat la apă. Noile „ipoteze macroeconomice indică o crestere economică (PIB) de 3,5%, o valoare nominală de 588,1 miliarde de lei, o inflaţie medie de 5,3%, salariul mediu brut 1.702 lei si deficitul bugetului general consolidat de 1,7-2% din PIB“. Indicatorii care vor fi luaţi în calcul la elaborarea bugetului au fost stabiliţi în urma întâlnirii avute săptămâna trecută de ministrul finanţelor, Gheorghe Pogea, si guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu.

Deficit bugetar de 5%
În plus, guvernul Boc s-a lovit de vesnica mostenire dezastruoasă, care însă de această dată pare mai grea decât oricând. Fostul guvern a dus deficitul bugetar la peste 5% din PIB, fapt confirmat si de presedintele României, Traian Băsescu. „România intră în anul 2009 cu un deficit bugetar pe standarde europene de peste 5 procente din PIB, în condiţiile în care avem o contracţie a producţiei industriale“, a declarat acesta. Premierul Emil Boc a detaliat situaţia în care se află Executivul. „Datele pe care le avem în momentul de faţă sunt destul de proaste. Pe de o parte, deficitul bugetar se apropie de 5%, în condiţiile în care am avut o crestere economică de 8,3%. În ceea ce priveste veniturile, la bugetul de stat trebuia să fie în jur de 31,4% din PIB, adică în jur de 50 de miliarde de euro, si sunt în jur de 43 de miliarde de euro“, a spus Boc. „Sunt foarte multe facturi de sute de milioane de euro, la transporturi, în educaţie, pentru infrastructură, care nu sunt achitate datorită modului prost si deficient în care au fost concepute si prognozate veniturile în cadrul bugetului de anul trecut“, a afirmat seful Executivului. Fostul ministru al finanţelor, Varujan Vosganian, declara, la mijlocul lunii decembrie, că deficitul estimat al bugetului a urcat după 11 luni la 2,9% din PIB, în condiţiile unei scăderi drastice a veniturilor în octombrie si noiembrie, ca efect al crizei, cu 1,3 miliarde de euro sub nivelul programat. De altfel, în cursul întâlnirii avute cu premierul Emil Boc, guvernatorul Mugur Isărescu a promis că BNR va sprijini politica Guvernului de menţinere a unui minim de crestere economică si de asigurare a stabilităţii ţării în contextul crizei financiare. El a mai spus că ajustarea contului curent este inevitabilă, iar BNR va face această operaţiune „fără să afecteze prea mult cresterea economică, inflaţia si nivelul de trai“.

Statul - cel mai bun client al băncilor
Însă cea mai grea mostenire pe care actualul executiv a primit-o este cea a datoriei publice pe termen scurt. Pentru a finanţa pomenile electorale de anul trecut si celelalte cheltuieli bugetare extravagante, fostul guvern s-a împrumutat masiv pe termen scurt si a mai atras si depozite de la băncile comerciale. După cum scria SFin în decembrie 2008, primele cinci luni ale lui 2009 vor fi extrem de dure pentru trezorerie. Dovadă: Ministerul Finanţelor Publice a anunţat că intenţionează să vândă în luna ianuarie titluri de stat în valoare de 4 miliarde de lei, pentru finanţarea si refinanţarea datoriei publice, si va introduce emisiuni cu scadenţa la o lună, reluând, de asemenea, licitaţiile pentru certificate cu maturitatea la trei luni. Ministerul va organiza sase licitaţii în luna ianuarie, dintre care doar două cu obligaţiuni de stat tip benchmark, si patru cu certificate de trezorerie. Prima licitaţie a avut loc pe 5 ianuarie, când instituţia a vândut certificate de trezorerie cu scadenţa la o lună în valoare de 566,8 milioane de lei, sub nivelul programat, de 1 miliard de lei, la un randament mediu de 14,24%. Aceasta este prima licitaţie cu o astfel de maturitate din ultimii patru ani si opt luni. Din cele 566,8 milioane de lei, băncile au cumpărat titluri de stat în valoare de 414 milioane de lei. Următoarea operaţiune s-a desfăsurat pe 8 ianuarie, în care Finanţele au lansat obligaţiuni pe cinci ani, în valoare de 500 de milioane de lei, dar au atras numai o mică parte din sumă, volumul total al cererii adjudecate fiind de 152,2 milioane de lei, randamentul maxim acceptat fiind de 13%. Finanţele au programat, pentru 14 ianuarie, o emisiune de certificate de trezorerie cu discount cu scadenţa la trei luni în valoare de 800 de milioane de lei, iar pe 19 ianuarie intenţionează să atragă aceeasi sumă, prin vânzarea de certificate cu scadenţa la sase luni. A doua licitaţie cu obligaţiuni va avea loc pe 22 ianuarie, când ministerul intenţionează să vândă titluri cu scadenţa la 3 ani, în valoare de 500 de milioane de lei. Ultima operaţiune derulată de Finanţe în luna ianuarie se va desfăsura pe 28 ianuarie si vizează vânzarea de certificate de trezorerie cu scadenţa la un an în valoare de 400 de milioane de lei. Valoarea totală a titlurilor de stat vândute în 2008 de Ministerul Finanţelor a fost de aproximativ 12,5 miliarde de lei, fiind organizate 49 de licitaţii. Potrivit calendarului iniţial, MFP voia să atragă împrumuturi totale de 11 miliarde de lei în 2008, însă a suplimentat volumul indicativ anunţat anterior, pe fondul cresterii necesarului de finanţare a deficitului bugetar si a refinanţării datoriei publice. În 2008, Finanţele au organizat doar trei licitaţii pentru vânzarea de certificate cu scadenţa la 3 luni, prima dintre ele având loc pe data de 19 noiembrie. În 2007, ministerul a emis pe piaţa internă certificate de trezorerie si obligaţiuni de circa 9 miliarde de lei, dintr-un program de 12 miliarde de lei anunţat iniţial. Precum se vede, an de an, guvernul se împrumută din ce în ce mai mult pe piaţa internă, înghesuind sectorul privat, care va fi forţat să facă faţă concurenţei „neloiale“ a statului, care aduce băncilor si randamente ridicate si le facilitează accesul si la banii împrumutatorului de ultimă instanţă - BNR - la o dobândă de 14,25%.

3 miliarde de lei - depozite atrase în două zile
După cum au decurs primele licitaţii, se pare că piaţa internă nu are destule resurse pentru a satisface foamea de bani a Executivului. Asa că pe 6 ianuarie MFP a împrumutat 1,85 miliarde de lei de la bănci, prin depozite cu scadenţă la 16 zile, pe 22 ianuarie, pentru care a plătit un randament mediu de 14,17% pe an, cu 0,33 puncte procentuale peste rata oferită în operaţiunea precedentă pentru o perioadă similară. Randamentul maxim acceptat a fost de 14,25% pe an, egal cu nivelul dobånzii Lombard. A doua zi, Finanţele au plătit băncilor 1,4 miliarde de lei, din depozitele atrase în licitaţiile precedente din decembrie. Ministerul a organizat si pe 5 ianuarie o licitaţie prin care a atras 1,03 miliarde de lei pentru o scadenţă apropiată, de 14 zile. Randamentul mediu a fost de 14,22%, iar cel maxim - de 14,25%.

Cheltuieli micsorate
Mulţi analisti susţin că statul ar trebui să majoreze ţinta de deficit de la 1,7 la peste 3% pentru a majora cheltuielile publice si a evita intrarea în recesiune a României. Numai că acest deficit trebuie finanţat si, precum se vede, de pe piaţa internă nu prea se poate. Pe piaţa externă credit default swap-urile (CDS), în funcţie de care se calculează rata dobânzii la care România se poate împrumuta în monede străine, se află la niveluri ridicate, iar orice majorare a deficitului public ar pune gaz peste foc. Asa că, vrea, nu vrea, actualul executiv nu are decât o singură sansă: micsorarea cu orice preţ (chiar electoral) a cheltuielilor publice. Si a trecut la fapte: majorările de pensii pentru grupele I si II au fost deja amânate. Nici punctul de pensie nu a mai fost crescut până la valoarea de 45% din salariul mediu brut, ci a fost stabilită o valoare fixă. De altfel, si sindicatele au atras atenţia asupra acestui lucru. „Dacă pensiile nu vor fi majorate, cheltuiala bugetară pe 2009 va fi la un nivel de 8% din PIB. În cazul în care va exista o crestere a pensiilor, cheltuielile bugetare vor avansa cu 1,2–1,4%, până la 9,2–9,4%“, a declarat Dumitru Costin, presedintele Blocului Naţional Sindical (BNS). Acesta ar putea fi si motivul pentru care sindicatele au convenit ca în proiectul de buget să fie luat în calcul un salariu mediu brut de 1.702 lei, si nu de 1.865 lei, cât preciza prognoza de toamnă a Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP). De asemenea, si măsurile de criză ale guvernului Tăriceanu au fost anulate. În plus, salariile vicepresedinţilor si directorilor adjuncţi din autorităţile si instituţiile publice au fost plafonate la nivelul indemnizaţiei unui subsecretar de stat, după modelul aplicat în cazul sefilor de agenţii si regii, ale căror remuneraţii au fost echivalate cu indemnizaţia unui secretar de stat. Începând cu 1 ianuarie 2009, unica formă de remunerare a conducătorilor si adjuncţilor conducătorilor autorităţilor si instituţiilor publice va fi o sumă egală cu indemnizaţia pentru funcţia de secretar de stat din ministere, respectiv de subsecretar de stat din ministere. Plafonarea va fi aplicată numai în cazul directorilor si adjuncţilor acestora a căror remuneraţie depăseste nivelul indemnizaţiei unui secretar de stat, respectiv a unui subsecretar de stat. Guvernul a mai decis ca salariile directorilor de companii de stat, agenţii guvernamentale si regii autonome să fie reduse la nivelul indemnizaţiei nete a unui secretar de stat, de la 20.000-28.000 la 4.800 de lei, iar indemnizaţiile sefilor de regii subordonate Consiliilor Locale si Judeţene au fost plafonate la salariul unui vicepresedinte de consiliu, de 3.000-4.000 de lei, respectiv al unui viceprimar. În baza unei ordonanţe de urgenţă aprobate de Guvern la începutul anului 2008, un secretar de stat primeste, începând cu 1 octombrie, o indemnizaţie lunară brută si impozabilă de 6.691 lei, iar un subsecretar de stat este plătit cu 5.648 lei.